Restaurante pretentioase din Berlin sau din Amsterdam servesc sparanghel cules de pe campurile din Cehia, dar nici unul dintre cei care comanda asa ceva nu are nici cea mai vaga idee ca mancarea din farfuriile lor a ajuns acolo ca urmare a muncii impovaratoare a sclavilor moderni. Barbati sau femei din tari sarace au fost trasi pe sfoara si sub diferite pretexte au fost tinuti captivi, batuti si amenintati de paznici inarmati daca indrazneau sa ceara mancare, sa-si ceara salariul sau daca incercau sa scape.
Investigatia noastra, care a durat trei luni, facuta in Romania, Cehia, Moldova, Transnistria, Ucraina si Olanda dezvaluie modul in care organizatii criminale conduse de ucraineni au recrutat timp de mai multi ani sute de victime pentru a munci ca sclavi in regiunea ceha Boemia. Toate aproape cele 40 de victime cu care am stat de vorba au fost duse in 2007 si 2008 pe campurile de sparanghel ale unei ferme din localitatea Hostín u Vojkovic. Toti acesti oameni au trudit pentru Bohaemer Spargel Kultur – BSK, o firma ceha detinuta de o companie olandeza, Procint B.V. Nici unul dintre ei nu a fost platit si hranit decent. Acum, toti cei aproape 40 sunt fericiti ca au reusit sa evadeze.
 |
| Camp de sparanghel Foto: HotNews.ro |
 |
Cele mai multe dintre victimele cu care am stat de vorba l-au identificat pe Vasyl Bentsa, patronul ucrainean a unei firme cehe de recrutare – Bear Loging, ca seful celor care i-au tinut captivi. Politia ceha l-a arestat pe Bentsa in februarie, procesul fiind acum in desfasurare. Am contactat biroul de avocatura al lui Jiři Teryngel, unul dintre avocatii care-l reprezinta pe ucrainean, dar raspunsul a fost ca nu se face niciun comentariu legat de un proces care nu este finalizat.
Firma lui Bentsa, Bear Loging, era cea care avea un contract semnat cu BSK pentru asigurarea de forta de munca. Will Teeuwen, managerul BSK, a declarat ca el a aflat despre conditiile in care traiau si munceau oamenii, abia dupa arestarea lui Bentsa. „Nu a existat nici un contract de munca intre BSK si muncitorii romani, bulgari sau moldoveni. Acesta era intre Bear Loging, contractorul, si oameni“, a declarat Teeuwen. Firmele sale exporta sparanghel si alte legume din Spania si Italia pana in Marea Britanie sau Japonia, si nu numai. Produsele BSK sunt puse la vanzare in Germania, Olanda, dar si in supermarketuri din Cehia cum ar fi lantul Tesco, un gigant mondial in domeniu.
Bani nu, batai da
Corina Rahoveanu sta in fata casei socrilor ei, o coliba intr-un mic sat din Prahova. Are aproape 30 de ani si leagana un copil in brate, in timp ce alti doi roiesc in jurul ei. Ea si copiii traiesc intr-o incapere facuta din chirpici, lipita de casa socrilor. Dorind sa castige ceva bani, Corina a plecat anul trecut sa munceasca la sparanghel pe plantatiile din Cehia, acolo unde erau deja barbatul sau si cei doi cumnati. Un individ care facea parte dintr-o retea ce cauta someri de-a lungul si de-a latul tarii a fost cel care a recrutat-o pentru munca. Ulterior, anchetatorii au observat ca personajul facea parte dintr-o retea care actiona in sudul tarii si care se subordona lui Bentsa.
Impreuna cu alti someri atrasi de mirajul unui loc de munca decent, ea a fost dusa cu un microbuz la Praga. Aici, cativa ucraineni ii asteptau si apoi ii transportau pe nou-veniti la locurile de munca. „Cand am ajuns acolo, am vazut in ce hal era barbatu’-meu si cumnatii. Erau batuti si infometati. A trebuit sa muncesc si duminicile, iar cand am refuzat am fost amenintata cu bataia“, spune Corina. Ea nici acum nu a uitat cum trebuia sa munceasca la sparanghel sub supravegherea ucrainenilor inarmati. Acestia aplicau instantaneu batai crunte celor care isi cereau banii, sau care protestau impotriva orelor lungi de munca ori a conditiilor de cazare si masa.
Aproape 400 de femei si barbati, care munceau fara incetare, dormeau cate zece in camera si nu li se ingaduia sa plece decat daca sefii ucraineni ii transferau la alte munci, in constructii sau la abatoare. Unul dintre cumnatii Corinei avea semnat chiar un contract de munca, in limba ceha. Mai tarziu el a aflat ca, de fapt, ceea ce credea el ca este un contract de munca, era un act prin care inchiriase un garaj. Dupa doua luni de munca fara plata si amenintata cu arma, Corina a realizat ca nu va vedea niciodata vreun ban. Atunci cand ea si barbatul ei au protestat, amenintarea a fost imediata. I s-a promis ca va fi dusa la Praga si vanduta pentru prostitutie. Pana la urma, cei doi, impreuna cu unul dintre cumnati, au reusit sa fuga noaptea, in vara lui 2008.
Costica Chiriac are 50 de ani si este din Gorbanesti, o comuna din nordul Romaniei. El are o poveste similara. A ajuns un sclav modern si a reusit sa evadeze de pe plantatiile BSK, dar numai dupa ce a trecut printr-un calvar timp de cateva luni. Anul trecut, intre mai si iulie, a muncit impreuna cu fiica sa la sparanghel, dar si in alte locuri. Au reusit cu chiu cu vai sa fuga de la ferma, la capatul unor eforturi supraomenesti. Au alergat prin noapte aproape 45 de km, timp de sase ore.
„Doar frica imi dadea putere sa fug“, spune Chiriac. „Eu si fata mea am muncit trei luni degeaba, am mancat numai paine si prune fierte. Ne bateau ca sa muncim mai repede. Abia puteam dormi noaptea din cauza vanatailor si taieturilor“, adauga omul. Fiica lui Costica, de numai 16 ani, a fost fortata de unul dintre ucraineni sa doarma in acelasi pat cu un chinez care muncea si el pe acolo. Gardianul incerca sa o forteze sa se casatoreasca cu chinezul, care era gata sa plateasca ucraineanului pentru acest serviciu, mai ales ca aceasta casnicie i-ar fi putut aduce asiaticului cetatenia romana si un pasaport UE. Costica Chiriac si fata lui au fost pacaliti de o ruda de-a lor sa ajunga in Cehia. Aceasta i-a pus in contact cu un barbat, care mai tarziu a fost acuzat de apartenenta la reteaua lui Bentsa. Chiriac a aflat ulterior ca fiecare racolator primea intre 150 si 200 de euro pentru fiecare persoana care ajungea la Praga.
 |
| Teboza Foto: HotNews.ro |
|
Tot ceea ce a putut sa spuna a fost ca ferma la care lucra se afla nu foarte departe de Praga, undeva langa un zid vopsit. Oficialii ambasadei au contactat politia ceha care le-a explicat diplomatilor cum sa-i invete pe muncitori sa scape.
Astfel, la cateva zile, 67 de oameni au fugit de sub supravegherea ucrainenilor care le confiscasera bruma de bani si actele de identitate. Aproape in fiecare saptamana de la acel telefon, grupuri de muncitori care evadasera au inceput sa bata la portile ambasadei noastre de la Praga. Cu toate ca politia ceha a fost instiintata despre pataniile oamenilor inca din 2007, i-a luat aproape doi ani pana sa faca, in februarie, un raid la ferma si la caminul unde erau cazati muncitorii. Atunci au fost eliberati ultimii 36 de sclavi care mai trudeau acolo.
Una dintre probleme a fost si faptul ca muncitorii straini au evitat sa intre in contact cu politistii cehi, fiind reticenti sa dea declaratii autoritatilor. Unii dintre ei, cum ar fi ucrainenii si moldovenii, nu aveau dreptul de a se afla pe teritoriul UE, in timp ce altii, cum e cazul romanilor, nu aveau permis de munca valabil. David Rodr, ofiter de legatura al Politiei cehe pentru Romania, Moldova, Bulgaria si Ucraina, a justificat pasii lenti ai colegilor sai, spunand ca victimele „nu le ofereau ofiterilor destule informatii si date, astfel incat politia nu putea sa-i identifice pe cei care abuzau muncitorii... Cum am fi putut sa ajutam victimele cand ei nici macar nu vorbeau limba ceha?, se intreaba Rodr. Conform unui raport semestrial al Agentiei Nationale impotriva Traficului de Persoane – ANITP din 2007, Cehia devenise una dintre destinatiile de top in ceea ce priveste traficul de romani pentru munca fortata. Cu un an inainte, in 2006, Cehia era abia pe locul 10 pe aceasta lista neagra, iar in 2007 a ajuns pe locul trei, in parte si pentru faptul ca dupa aderarea la UE, romanii s-au putut misca lejer in tarile Uniunii.
Sefii ucraineni
Procurorii si politistii de la Crima Organizata au demarat investigatia in Romania inca din 2007, supraveghind doua retele de racolatori diferite, una in sudul tarii si alta in nord. Numele lui Bentsa aparea in ambele cazuri, ca fiind cel care coordona activitatea. Cetatean ucrainean in varsta de 31 de ani, dar cu permis de sedere in Cehia, el a fost arestat in februarie acest an intr-un mic oras aflat la 50 de km de Praga. Impreuna cu el au mai fost arestati alti doi ucraineni, Volodymyr Dublenych, 37 de ani, si Mykhaylo Zavatskyy de 25 de ani. Toti trei au fost acuzati de trafic de persoane si de constituirea unei retele de crima organizata.
 |
| O firma, o cutie postala Foto: HotNews.ro |
|
Bentsa este originar din satul Krychovo, in vestul regiunii Transcarpatia, nu foarte departe de Lvov. Nici Bentsa, nici Dublenych nu au in Ucraina cazier sau vreo firma, asa cum reiese din datele puse la dispozitie de autoritatile ucrainene. In Kychovo, dar si in satele invecinate, masini cu numar de Cehia se vad la tot pasul. La fel si reclame imense cu locuri de munca in Cehia. Rudele si vecinii lui Bentsa au confirmat ca el si prietenii sai duc oameni la munca in Cehia. Am ajuns la casa lui si ne-am dat drept afaceristi romani care au la dispozitie multa forta de munca ieftina de trimis in strainatate. Am vorbit cu tatal lui Bentsa care a insistat ca fiul sau este nevinovat si ca, de fapt, el lucra la randu-i pentru alti ucraineni din estul tarii. Barbatul a mai spus ca oricum fiul sau, cand va fi eliberat, nu va mai lucra niciodata cu romani: „Știti proverbul: odata ce ai fost muscat de sarpe...“.
Retelele sud si nord
In cateva sate din Prahova, aproape 20 de victime ne-au declarat ca mai multi indivizi au venit in 2008 sa caute someri doritori sa se deplaseze la Bucuresti si apoi la Praga ca sa munceasca. Gabriel Laurentiu Nita are 38 de ani si e patron de firme. A fost arestat in septembrie 2008 in Romania si identificat ca fiind liderul gruparii care actiona in sudul tarii. Procesul este pe rol, dar la jumatatea acestei luni a fost lasat liber, urmand sa fie judecat in stare de libertate. Ionut Mateescu, avocatul sau, a precizat ca clientul lui a fost doar angajatul unei firme cehesti si ca nu facea altceva decat sa sofeze pe relatia Romania – Cehia transportand muncitori cu un microbuz. „Facea asta pentru ca stia limba ceha. Procurorii nu au destule dovezi, doar declaratiile a 36 de victime, ceea ce nu este suficient pentru o condamnare“, a declarat Mateescu.
Procurorii romani au identificat 50 de victime ale retelei din sud, printre care si doi adolescenti de 16 si 17 ani. Toti acesti oameni au ajuns, conform anchetatorilor, pe plantatiile de sparanghel ale BSK din Hostín u Vojkovic. in nordul tarii, intr-o zona saraca din judetul Botosani, zece oameni cu care am stat de vorba, victime ale sclaviei, l-au mentionat pe Laurentiu Dranga ca fiind racolatorul lor. Dranga a fost arestat in martie 2009 ca fiind capul retelei din nord si acuzat ca i-ar fi oferit lui Bentsa 120 de oameni. Nici unul dintre avocatii care l-au aparat pe Dranga nu mai face acest lucru. Procurorul de caz a declarat ca racolatorul a fost eliberat de curand, urmand sa fie judecat si el in stare de libertate, exact ca Nita. Incercarile noastre de a da de Dranga au esuat. Legat de reteaua din nord, pe lista retelei de crima organizata intocmita de procurori este mentionat si un alt ucrainean, Nurdy Antaev.
Acest nume a aparut si in timpul unei discutii dintr-un bar din Tiraspol, capitala Transnistriei, atunci cand am stat de vorba cu patru oameni care s-au spetit in Cehia. La unison, ei au spus ca au lucrat pe plantatii de sparanghel, dar nu stiu nici numele firmei pentru care au lucrat, nici denumirea locului. Toti patru au suferit aceeasi drama ca si romanii. Sasa Todirka a precizat ca Antaev si Oksana Golubeva, o femeie cam de 50 de ani, conduc impreuna o afacere cu sclavi. Ceilalti trei i-au intarit vorbele si au povestit cum au fost dusi la casa fratelui Oksanei Golubeva din Odessa si mai apoi au fost transportati in Cehia. Antaev si Golubeva sunt niste necunoscuti pentru autoritatile moldovene si transnistrene. Am incercat sa dam de cei doi la Odessa, acolo unde l-am localizat pe fratele mai in varsta al celei din urma. Cand l-am intrebat despre afacerile Oksanei, el s-a multumit sa tranteasca poarta si ne-a amenintat cu o pusca.
Habar n-aveam ce se intampla!
Plantatiile de sparanghel din Hostín u Vojkovic pareau a fi parasite cand am trecut pe acolo, in luna mai. BSK a fost infiintata in 1995 si cultiva sparanghel pe 129 de hectare. In curtea fermei, cateva silozuri goale si o mana de tractoare parca pregatite sa intre in camp. Un singur om, paznicul, era acolo, asteptandu-si schimbul. Voiam sa stam de vorba cu Michal Cervenka, agronomul firmei, insa nu l-am gasit. Acesta spusese intr-un interviu ca BSK exporta produse pe piata germana, olandeza, dar si in Cehia, in reteaua de supermarket-uri Tesco. In 2006, el a declarat pentru un site de agricultura www.agroweb.cz ca forta de munca de la BSK, aproape 200 de oameni, provine din afara tarii, in special din Europa de Est. Dar intregul proces de recoltare era supravegheat de un specialist care venea tocmai din Olanda.
 |
| Ferma BSK Foto: HotNews.ro |
|
Ca Teboza nu este o firma necunoscuta in Olanda o arata si site-ul firmei. Teboza a castigat in 2006 prestigiosul Prix d’Sparanghel si are clienti restaurante de lux din Maastricht, Rotterdam si Waalre, dar si un hotel de cinci stele din Amsterdam. Din februarie 2009, firma a intrat si pe piata japoneza. Mai mult, sponsorizeaza doua echipe de fotbal care activeaza in diviziile inferioare ale campionatului olandez. Conform datelor de la Registrul Comertului din Olanda, Procint a fost infiintata in 1987, fiind o firma specializata pe importul si comertul cu sparanghel, si este o afacere de marime medie. In 2005 a vandut sparanghel in valoare de 800.000 de euro. Cand am ajuns la Helden, Will Teeuwen nu era disponibil pentru o discutie, dar a raspuns intrebarilor legate de problema ceha ulterior prin e-mail. „Intentia companiei noastre este ca muncitorii sa lucreze la ferma noastra cu placere, astfel incat sa se intoarca si in anii urmatori“, a precizat el. In ceea ce-i priveste pe Bentsa si Dublenych, cei doi ucraineni arestati in Cehia pentru trafic de persoane, Teeuwen a mentionat ca acestia au venit la sediul BSK si si-au oferit serviciile, prin firma Bear Loging, care era inregistrata legal. „Personal, nu i-am intalnit niciodata pe acesti domni“, a adaugat Teeuwen.
Firma olandezului nu a avut niciodata contact direct cu muncitorii, care erau exclusiv problema Bear Loging, compania care aranja cazarea si alte facilitati pentru oameni care lucrau la camp. „Politica noastra este sa nu intervenim in afacerile interne ale unei firme partenere, din moment ce managerii acesteia poarta in totalitate raspunderea pentru actiunile lor“, a explicat Teeuwen, tinand sa adauge ca managerul ceh al BSK era interfata in relatia cu Bentsa. Dupa arestarea celor doi ucraineni, BSK a incetat orice relatie cu Bear Loging. „Am aflat despre aceste abuzuri numai dupa ce Politia a inceput ancheta, iar noi am oferit toate datele pe care oficialii ni le-au cerut“, a mai spus Teeuwen. Pe de alta parte, Ian Hutchins, purtatorul de cuvant al Tesco, ne-a precizat de la sediul central din Londra ca lantul de supermarket-uri nu a avut ca furnizor direct BSK. Totusi, el adaugat: „Investigatia noastra, a Tesco, initiala a confirmat ca cei doi furnizori din Cehia au avut in trecut relatii contractuale cu BSK si ca acum se fac cercetari pentru a afla toate datele“.
Fosti sclavi cum este Chiriac nu au primit nici o compensatie pentru suferintele indurate. El incearca acum sa-si refaca viata, mai ales ca inainte de a pleca in Cehia si-a vandut toate caprele ca sa faca rost de bani sa ajunga in Cehia. „Niciodata nu o sa-mi mai parasesc casuta mea sa lucrez in strainatate! Mi-a ajuns ce-am patit! Sper doar ca fata mea sa treaca peste acel cosmar. Poate e cineva acolo sus care sa-i judece!“, a spus aproape plangand Chiriac, aratand spre cer.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul European Fund for Investigative Journalism
 |
| European Fund for Investigative Journalism Foto: HotNews.ro |
|
Investigatia a fost facuta cu suportul Danish Association of Investigative Journalism
Doi euro pentru protectia martorilor
„Totul a avut legatura cu modul de a face bani pentru nunta fiului meu“, spune un ucrainean cam de 40 de ani, amintindu-si cum a fost tarat in sclavie in Cehia de un consatean. Barbatul a fost norocos sa scape la timp din iad. Racolatorul sau, Serghei, care este acum cercetat in Ucraina, i-a promis un salariu de 2 euro pe ora. Pentru acesti bani, Vitaliy – acesta nu este numele sau real – trebuia sa munceasca intr-o fabrica de mobila. El se afla acum intr-un program de protectie ca fiind martorul-cheie la proces. Conform Center for Peace, Conversion and Foreign Policy, o ONG din Kiev, Ambasada Cehiei este una dintre cele mai drastice cand vine vorba de emiterea vizelor pentru ucraineni. Cu toate acestea, a fost usor sa obtina viza, printr-o agentie de turism. Cand Vitaliy a ajuns la fabrica, faptele au luat o turnura neasteptata. Fabrica se afla in mijlocul unui camp, la circa 12 km de cea mai apropiata localitate. Mai mult, locul era inconjurat de un gard si pazit in permanenta de gardieni.
Conform marturiei lui Vitaliy, data la Politie, ziua de munca era cuprinsa intre 18 si 20 de ore. Contrar a ceea ce i se promisese in Ucraina, el a trebuit sa plateasca pentru mancare si cazare in niste baraci. Banii ii erau luati din salariul de 2 euro pe ora, dar preturile erau atat de mari, incat, la sfarsitul primei saptamani de munca, Vitaliy era deja dator angajatorului sau. Omul a lucrat la fabrica aproape opt luni, pana cand si-a pierdut un deget intr-un accident. Operatia l-a costat aproape tot ce economisise. Dupa operatie, el a spus ca a fost condus pana la Praga si aruncat din masina, fara un ban in buzunar, langa o statie de metrou. Din fericire, Vitaliy a auzit cativa oameni care vorbeau ucraineana. Acestia erau imigranti care munceau legal si l-au ajutat cu bani sa se intoarca acasa. Restul colegilor sai se afla inca la fabrica si muncesc in continuare in aceleasi conditii. Ancheta merge greu si va fi de durata, mai ales ca e vorba de investigatori din doua tari. „Este un barbat care munceste acolo de doi ani. Nu are pasaport, rude si e fericit sa munceasca doar pentru mancare“, a declarat Mykhaylo Soroka, seful Departamentului de Crima Organizata din Zhytomyr, o regiune din nordul Ucrainei.
De pe malul Tisei in bratele ucrainenilor
Gheorghe Hrihorisan are 52 de ani si vine dintr-o familie cu origini ucrainene. Acum trebuie sa faca fata unui proces din cauza faptului ca este acuzat ca a vandut sute de romani catorva ucraineni timp de mai multi ani. El este acuzat de coordonarea unei echipe de racolatori, transportatori si vanzatori de muncitori romani pe piata fortei de munca din Cehia. El si-a condus afacerea din vila sa luxoasa aflata pe malul Tisei, la granita dintre Romania si Ucraina. Autoritatile romane estimeaza ca Hrihorisan ar fi vandut aproape 600 de persoane. Ca raspuns la aceste acuzatii, el s-a aparat dand vina pe zelul Politiei si pe intreprinzatorii locali, care voiau sa-l scoata de pe piata. Procesul lui Hrihorisan se judeca acum cu el in stare de libertate, dar asta dupa ce barbatul a stat in arest mai bine de un an. Pedeapsa pe care poate sa o primeasca este cuprinsa intre 5 si 20 de ani, conform Codului Penal. Hrihorisan nu este la prima acuzatie de acest tip, el trebuind sa faca fata acelorasi acuzatii si in 2004, dar atunci procurorii nu au reusit sa-i probeze vinovatia. Ludovic Rachovan este pensionar acum, dar pana nu de mult a fost ofiter in cadrul Politiei de Frontiera. El a lucrat la dosarul legat de cei 600 de sclavi si crede ca Hrihorisan ar trebui sa stea mult timp dupa gratii pentru ca a vandut oameni ca pe niste vite in Cehia. „Marea problema de care procurorul se loveste acum la proces este ca, dintre cele 110 victime carora le-a luat declaratii, foarte putine au bani sa vina la proces“, a spus fostul ofiter.
500 de asociati la 2 firme
In timpul investigatiei am descoperit ca Bentsa si partenerii sai ucraineni au mai multe firme in Cehia care isi desfasoara activitatea in acelasi domeniu ca Bear Loging. Unele dintre firme, cum ar fi Forum-I v.o.s. sau Zlynka v.o.s., au ca lista de asociati apropae 500 de persoane din Belarus, Georgia, Federatia Rusa, Ucraina, Moldova si Transnistria. Printre cei 500 se gasesc si doi romani. Ion Al-Radi, dintr-un sat din Valcea, nu prea avea chef de vorba, iar atunci cand a facut-o i se simtea nervozitatea in glas. Al-Radi a povestit ca el a muncit pentru cativa ucraineni in Cehia, dar ca sub nici o forma nu a fost implicat in vreo firma. „Nu stiu ce acte am semnat. Ei imi ordonau: Semneaza! si eu semnam. Cand aveau nevoie de actele mele, imi luau pasaportul, faceau o copie si mi-l dadeau inapoi“, a spus valceanul. Astfel, se poate presupune ca toti cei 500 de asociati au fost de fapt muncitori carora li s-a cerut sa faca acelasi lucru ca si valceanul nostru. Oameni care au semnat fara sa stie ce. Nu este foarte clar ce se ascunde in spatele acestei smecherii, dar este clar ca anchetatorilor le va fi greu sa dea de aproape 500 de oameni imprastiati in Europa.
Batuti si rusinati
Unele dintre victime nu se sfiesc sa povesteasca calvarul prin care au trecut, dar cele mai multe se tem inca sa isi spuna povestea pentru ca le este rusine de ceea ce au trebuit sa indure. Romulus Ungureanu, seful ANITP, a povestit despre o situatie tragi-comica. O victima care a lucrat in Cehia si care este asistata de ANITP a povestit, atunci cand s-a intors in satul natal, ce bine a fost la munca. De fapt, omul fusese batut sever si mai tarziu le-a explicat procurorilor de ce a procedat asa. Ii era jena sa nu rada satenii de el.
1
4
