Republica Ceha preda Suediei, la 1 iulie, stafeta presedintiei rotative a UE, spre usurarea capitatelor europene si a institutiilor de la Bruxelles. Insa, cu siguranta, disputele interne care au dus la caderea guvernului ceh in mijlocul mandatului sau la carma presedintiei UE, un presedinte - opozant constant al Tratatului de la Lisabona si alte numeroase episoade excentrice isi vor avea locul lor in istorie, arata o analiza a retelei EurActiv.
Esec politic vs. succes organizatoric
Oficialii cehi au spus pentru EurActiv.cz ca "presedintia a esuat in promovarea succesului sau partial". Pe de alta parte, din punct de vedere tehnic a fost bine organizata, iar expertii stabiliti la Bruxelles merita toata lauda pentru munca facuta, spun ei.
Mai mult, o larga majoritate a oficialilor de la Praga consimt ca presedintia ceha a administrat relativ bine provocari precum criza gazului, pe fondul conflictului dintre Rusia si Ucrania, criza economica mondiala si conflictul israeliano-palestinian.
Din perspectiva Cehiei, vina ii revine presedintelui francez, Nicolas Sarkozy pentru eforturile "subversive" intitiate pentru solutionarea acestor probleme, si, in special, pentru vizita facuta in Orientul Mijlociu, fapt ce a subminat eforturile de mediere intreprinse in paralel de presedintia ceha. De altfel, cu putin timp inainte ca Praga sa preia stafeta presedintiei UE de la Paris, presedintele Vaclav Klaus a acuzat direct Franta ca incearca sa zadarniceasca noul rol al Cehiei.
1
7
