Represiunea brutala a manifestatiilor din Iran a redus masiv optiunile diplomatice ale presedintelui american Barack Obama, determinandu-l pe acesta sa adopte un ton din ce in ce mai ferm fata de evolutiile din republica islamica, potrivit unei analize efectuate de AFP.

De-a lungul saptamanii, Obama si-a exprimat simpatia fata de protestatarii care contesta realegerea lui Mahmoud Ahmadinejad, incercand insa sa nu ofere ocazia Teheranului de a prezenta opozantii drept agenti manipulati de o putere straina.

Dar, dupa ce reactiile violente impotriva manifestantilor au inceput sa se multiplice, Obama s-a adresat direct guvernului iranian, cerand stoparea tuturor actelor de violenta si nedreptate impotriva populatiei.

Aceasta este declaratia cea mai ferma a adminsitratiei americane de la debutul crizei. Dar chiar si asa, el nu a deviat de la linia constanta de evitare a 'amestecului' in afacerile interne iraniene, ceea ce nu l-a impiedicat pe Ahmadinejad sa acuze duminica interventia Statelor Unite si a Marii Britanii.

Pe de o parte, avertizeaza oficiali ai adminsitratiei americane, Washingtonul nu poate face mare lucru in afara de a observa evolutia situatiei.

Pe de alta parte insa, daca luam in calcul vocile cele mai critice, SUA s-ar putea pozitiona, in aceasta criza, de partea 'gresita' a istorieu, in fata manifestatiilor cele mai ample de la revolutia iraniana din 1979.

Republicanii: Obama este timid si pasiv. Lipsa informatiilor, esentiala

Tabara republicana a atacat dur, acuzandu-l pe Obama ca este "timid si pasiv", dar democratii au afirmat, prin vocea senatoarei Dianne Feinstein, ca "este crucial ca SUA sa nu isi lase amprenta asupra cee ce se intampla in Iran".

Sarcina presedintelui american este cu atat mai grea cu cat consilierii sai lucreaza zi si noapte pentru a intelege cursul evenimentelor, dar nu dispun de informatii solide.

SUA nu au reprezentanta diplomatica in Iran si nu are nici relatii comerciale cu aceasta tara, astfel incat informatiile colectate de serviciile secrete "nu sunt atat de bune", asa cum a recunoscut Dianne Feinstein, care prezideaza Comisia pentru informatii a Senatului.

Ce conteaza: Legea lui Dumnezeu sau Constitutia?

Manifestarile violente declansate de rezultatele alegerilor prezidentiale inseamna, de fapt, o profunda criza de legitimitate a regimului, care atinge inclusiv autoritatea ghidului suprem, Ali Khamenei, afirma expertii.

"Criza nu mai inseamna acum cine este presedintele, ci a sti cine conteaza cel mai mult in decizia evenimentele din tara: Legea lui Dumnezeu sau Constitutia", afirma Robin Wright, ziarist si expert al Centrului Woodrow Wilson din Washington.

Chiar daca privirile sunt concentrate acum asupra alegerilor contestate, sistemul teocratic pe care ayatollahul Ruhollah Khomeini l-a instalat in 1979 si autoritatea succesorului sau, Ali Khamenei, se afla in joc astazi.

Vineri, Khamenei a afirmat ca nu va ceda impotriva strazii si a cerut stoparea manifestarilor. Cu toate acestea, noi manifestari a avut loc sambata, soldate cu violente si victime.

Coalitia ayatollahilor impotriva lui Khamenei

Si aceasta nu este singura fisura care a aparut in autoritatea ghidului suprem.

Potrivit anumitor informatii, fostul presedinte Akbar Hashemi Rafsanjani, sef al adunarii expertilor, care supervizeaza inclusiv activitatea ghidului suprem, a reunit impotriva acestuia o coalitie de ayatollahi.

"Chiar bazele regimului, altadata sacre, sunt sfidate astazi in Iran", crede Karim Sadjadpour, specialist incontestabil in relatiile privind Iranul.

"Poporul a inceput sa puna sub semnul intrebarii chiar Veyalat al-Faqih, sistemul de guvernamant creat in 1979 de ayatollahul Khomeini", in virtutea caruia autoritatea ghidului suprem vine direct de la Dumnezeu, a explicat el.

"Poporul sfideaza deschis legitimitatea lui Ali Khamenei ca ghid suprem, deci legitimitatea insusi a ghidului suprem - asa ceva nu s-a mai vazut".

"De fapt, Khamenei a devenit un Shah modern, cu un turban in loc de coroana", crede Karim Sadjadpour.

Dar el "a comis o eroare de judecata: aceste alegeri, sau, ar trebui sa spun, aceste selectii, sunt o insulta adusa inteligentei poporului".

Moussavi a fost protejatul lui Khomeini

Pentru Laleh Khalili, profesor la Scoala de studii africane si orientale din Londra, "Ali Khamenei nu beneficiaza de credibilitatea care emana din Khomeini, el nu are aceeasi charisma".

Or Moussavi, un fost prim ministru, a fost un protejat al lui ayatollahului Khomeini.

Expertii evita insa sa dea un verdict.

"O represiune violenta, chiar daca va fi incununata de succes, asa cum pare acum probabil, nu poate fi decat prima parte a unei lungi batalii", fara sa stim insa daca ea va duce sau nu la sfarsitul regimului mollahilor, crede Michael Eisenstadt, de la Institutul pentru studii privind Orientul Mijlociu, din Washington.