Institutiile UE sunt "ingrozite" de propunerea Romaniei de a acorda cetatenie romana unui milion de moldoveni, un proiect ce poate afecta pozitia Bucurestiului in Uniunea Europeana, scrie EUobserver. Presedintia ceha, prin ministrul Alexadr Vondra, l-a avertizat pe ministrul de externe Cristian Diaconescu referitor la riscurile simplificarii procedurii de acordare a cetateniei. Avertismentul a fost trecut sub tacere de MAE, comunicatul ministerului neprecizand nimic referitor la discutiile despre cetatenie.

Mai multi oficiali europeni intervievati joi de Euobserver cred ca planul privind acordarea cetateniei romane pentru aproape un milion de moldoveni este o declaratie politica inainte de alegerile prezidentiale si nu va fi niciodata pusa in practica. Aceeasi opinie a avut-o si purtatorul de cuvant al Inaltului Reprezentant pentru Politica Externa al UE, Javier Solana. "Este doar o propunere, o expresie a unei dorinte. Nu sunt sigura ca nu este doar o declaratie politica", a spus Christina Gallach, purtatorul de cuvant.

Foarte ferm a fost ministrul pentru afaceri europene de la Praga, Alexandr Vondra, pe care Cristian Diaconescu l-a intalnit ieri pentru a discuta situatia din Moldova.

"I-am vorbit colegului meu roman despre serioasa ingrijorare privind posibilele riscuri care decurg din adoptarea unei legi care simplifica procedurile de acordare a cetateniei", a spus Vondra.

EUobserver sustine ca declaratia acestuia este un semn al accenturarii tensiunilor pe aceasta tema care au aparut intre Romania si UE. Daca legea ar fi aplicata si guvernul de la Chisinau raspunde acesteia prin a declara ilegala detinerea cetateniei duble, atunci o tara UE ar anexa efectiv un sfert din populatia vecinei sale, intr-un scenariu descris drept "infricosator" in termeni de stabilitate regionala, a spus un oficial al UE.

Ministerul roman de externe a trecut insa sub tacere avertismentul explicit primit de Diaconescu la Praga. In obisnuitul limbaj de lemn, comunicatul ministerului arata ca discutiile avute de Cristian Diaconescu la Praga, cu presedintia UE, s-au concentrat pe chestiuni generale.

"In cursul intrevederilor a fost subliniata importanta respectarii drepturilor omului si a libertatilor cetatenesti in Republica Moldova. Totodata a fost subliniata importanta normalizarii raporturilor dintre Guvernul si opozitia de la Chisinau. (...) Presedintia UE a aratat ca intelege si impartaseste preocuparea partii romane fata de situatia post electorala din Republica Moldova. S-a subliniat importanta instaurarii unui climat de normalitate in viata politica din Republica Moldova, inclusiv din perspectiva UE de a avea o situatie stabila la frontiera estica.(...) Pentru presedintia ceha a UE, Parteneriatul Estic reprezinta un bun cadru de aducere a Republicii Moldova la masa dialogului cu statele membre UE, inclusiv din perspectiva respectarii drepturilor omului si a valorilor europene in ansamblu", arata textul comunicatului. Nimic despre discutiile despre cetatenie.

Potrivit legislatiei UE, Romania are dreptul sa acorde cetatenie cui vrea, indiferent de numar. Insa UE naturalizeaza anual peste 730.000 de persoane, o cifra mai mica decat numarul de cereri de cetatenie romana - intre 800.000 si un milion - aflate in evidenta statului roman.

Uniunea are niste precedente: in 2005, Spania a legalizat situatia a 600.000 de imigranti, dar s-a oprit in a acorda rezidenta si drept de munca, nu cetatenie, in urma criticilor dure ale UE. Polonia intentiona sa acorde cetatenie pentru un milion de polonezi din Ucraina, Belarus, Rusia si Kazahstan, dar temandu-se de posibilele consecinte negative privind aderarea la spatiul Schengen s-a limitat in a acorda un "card polonez", care prevede doar decontarea taxei de viza, acces la sistemul de sanatate si abonamente gratuite pe transportul in comun.

"Oamenii nu au iertat inca Spania. (...) Institutiile UE au memorie buna", a spus un diplomat al UE pentru EUobserver.