Magazinul cu trenulete din centrul Reutlingen-ului isi traieste ultimele clipe. Cativa metri mai incolo, alt magazin lichideaza stocuri de pijamale si lenjeria fina, o marca stiuta de nemti din copilarie. Din portelanul cu margini aurite si trandafirasi, pus pe masa duminica, au ramas doar cioburile. Märklin, Schiesser, Rosenthal: trei nume de marca, trei cazuri de faliment. Traditia acestor firme germane depaseste un secol. Ce n-au reusit doua razboaie mondiale, iata ca reusesc banksterii XXL. Odata cu aceste firme, o parte din marca „Made in Germany“ e pe duca.

Semnal de alarma

150 de ani de istorie Märklin -trenulete cu aburi, dar si transrapide cu vagoane, locomotive, accesorii, sine si gari- sunt pusi la vanzare zilele astea, la Berlin si in alte orase germane. Fabrica de jucarii pentru copii si de visuri, pentru colectionarii mai copti, e scoasa la mezat. De data aceasta, fara prospecte, fara cataloage, fara vreo reclama. Ai senzatia de muzeu, doar lichidatorul-sef Michael Pluta patruleaza printre standuri, incercand sa ridice moralul si cifrele de vanzare.

Unii experti considera ca procesul de insolventa a celor trei firme germane traditionale a fost accelerat de izbucnirea crizei, insa nu aceasta ar fi principala cauza. Norbert Winkeljohann, de la societatea de consultanta economica PricewaterhouseCoopers considera ca „firmele traditionale care nu si-au adaptat oferta cerintelor actuale, sunt deosebit de sensibile la criza“. Asa sa fie oare?

Fabricantul de jucarii Märklin cu sediul la Göppingen a produs pentru toate gusturile, vechi si noi. In mod evident, potentialul ludic masculin, acaparat puternic in trecut de glasul rotilor de tren, s-a orientat in era Internetului si spre alte jocuri, pe calculator. Nisa de piata acoperita de Märklin continua insa sa existe si firma a vandut bine, pana nu demult.

Märklin s-a extins in China si in estul Europei, un important centru de productie se afla in Ungaria, la Györ. Inchiderea acestor centre inseamna noi someri, pe langa cei din Germania.

Contra-ofensiva

Pe cand stocurile de jucarii Märklin sunt scoase de-a valma la vanzare, o serie de parlamentari germani si politicieni locali, fani si reprezentanti ai mediului de afaceri ies la contraatac. Miscarea de solidaritate a fost declansata de dezvaluirile unuia dintre lichidatori, avocatul Fritz Zanker de la Biroul de Administratori de Insolventa Pluta.

In urma analizei datelor contabile si a celor privitoare la managementul firmei din ultimii doi ani, biroul Pluta a ajuns la concluzii care au facut necesare interventia procuraturii.

Zanker a facut declaratii, preluate in presa germana, cu privire la „managementul defectuos“ al firmei Märklin. Firma aflata in proprietate de familie a fost vanduta, in 2006, bancii de investitii Goldman Sachs si fondului private equity Kingsbridge Capital Management GP Limited cu sediul in Jersey, Channel Islands. Prin aceasta vanzare, Märklin intentiona sa-si acopere datoriile cauzate de scaderea profitului si investitiile in noi centre de productie.

Kingsbridge a oferit 30 de milioane de euro in 2006, insa doar 13.000.000 imediat, restul urmand sa fie acoperit prin revanzarea firmei Märklin, in urmatorii 3-7 ani. Datoria totala a firmei, la momentul respectiv, ar fi fost de „55 de milioane de euro, principalii giranti fiind banca de stat Landesbank Baden-Württemberg (LBBW) si Volksbank Göppingen“ (Spiegel manager-magazin.de, 7 mai 2006)

Ruinare cu metoda

Südwest Aktiv - Göppinger Kreisnachrichten scrie despre „incercarea in mod evident reusita a investitorului britanic si a consultantilor sai angrenati sistematic in actiunea de ruinare financiara a firmei de traditie din Göppingen“. Dupa relatarile aceleiasi publicatii, avocatul Zanker de la Biroul de Administrare de Insolventa Pluta a descoperit dubioase salturi in salariile unor angajati ai firmei Märklin, in perioada 2006-2008.

Zanker vorbeste deschis despre „bani pentru tacere“, pe care i-ar fi primit anumite persoane, pentru ca tranzactiile financiare ale Kingsbridge sa ramana in umbra. 40 de milioane de euro s-ar fi scurs din firma in doi ani si jumatate, sub forma de onorarii pentru consultanta. El nu precizeaza inca cine, si din care compartiment al firmei, ar fi primit mita mascata.

Avocatul de la Pluta face insa referiri si la tratamentul de tip mafiot aplicat angajatilor firmei Märklin, de catre noul patronat. „Sunt obisnuit, ca angajatii sa mai si contrazica.“ spune el.

„Insa personalul de la Märklin a fost in mod consecvent intimidat. Angajatii care au indraznit sa contrazica sau sa critice au fost amenintati cu pierderea locului de munca“ mai spune Zanker, citat de Neue Württembergische Zeitung.

Procuratura ancheteaza cativa manageri ai firmei Märklin, complici la asa-zisa incercare a noului patronat de a „insanatosi firma“. Sefii comisiilor de control si consultantii angrenati in simulata actiune de salvare ar fi fost platiti cu onorarii astronomice. Milioane de euro au fost luati pe imprumut de firma, care astfel a fost ingenuncheata si dusa la faliment.

Westfällische Nachrichten considera ca „povestea firmei Märklin devine simbol al `epocii-sperietoare` si este exemplara pentru modul in care investitorii se transforma in calai“.