Rossy s-a lansat dintr-un avion, de la o inaltime de aproximativ 2.600 de metri si a parcurs distanta de 35 de kilometri intre Franta si Marea Britanie. El a aterizat in apropiere de stancile din Dover, pe malul britanic al Canalului Manecii.
Aventura lui Rossy a refacut astfel zborul francezului Louis Bleriot, care a traversat primul Canalul Manecii, cu avionul, in urma cu 99 de ani.
Prima incercare de traversare a Canalului Manecii a lui Rossy a trebuit amanata, joi, din cauza conditiilor meteo nefavorabile.
Rossy a acumulat pana in prezent peste 30 de zboruri si a reusit sa atinga viteza de 300 de kilometri pe ora cu aparatul pe care l-a creat. Elvetianul utilizeaza o singura aripa, atasata de spatele sau si propulsata de un motor cu reactie. Aripa are aproximativ 55 de kilograme si cuprinde patru turbine simple cu reactie, pe baza de cherosen, care au rolul de a-l mentine pe Rossy in aer. Pentru a rezista fortelor de deplasare mari, elvetianul, care s-a autointitulat Fusion-Man, foloseste un costum realizat dintr-un material special.

































2)http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Astronatutii%20antichitatii%202%20de%20Cristian%20Negureanu.htm
3)http://www.antet.ro/search.php?search=planeta+eris
vorbesti ca sa nu dormi, fara sa fi avut macar curiozitatea sa te informezi.
poate ar trebui sa cauti vreun film pe youtube, sa vezi despre ce e vorba, inainte de a vorbi prostii.
cand aterizeaza (pe genunchi) rotile insep sa se invarta repede, repede.
din cauza impactului, rossy da cu burta de pietris, insa maieul special pe care il poarta este foarte elastic si ii ridica trunchiul suficient cat sa nu isi juleasca nasul.
apoi ruleaza cam un kilometru pe rotile atasate genunchilor, iar pentru a se opri activeaza parasuta pe care o cara (la fel ca si avioanele de vanatoare ce aterizeaza pe portavioane)
Forţa de frecare este componenta tangenţială la suprafaţa de contact dintre două corpuri, a forţei de sprijin pe care unul din corpuri o exercită asupra celui de-al doilea. În timpul deplasării forţa de frecare are sens opus mişcării adică încetineşte mişcarea. Ea depinde de natura şi de masa corpului şi apare la alunecare şi rostogolire. Totdeauna forţa de frecare la alunecare este mai mare decât forţa de frecare la rostogolire.
În caz că singurele forţe dintre corpuri provin din acceleraţia gravitaţională, relaţia de calcul a forţei de frecare este: coeficientul de frecare înmulţit cu greutatea corpului