Studiu European Council on Foreign Relations

Luni, 25 august 2008, 11:56 Actualitate | Internaţional

Conflictul din Georgia face negocierea pentru acordul Moldova-Transnistria mult mai dura, in conditiile in care negocierile au fost intrerupte cand Chisinaul n-a condamnat Georgia pentru "invazia militara", arata un studiu al European Council on Foreign Relations. Think tank-ul mai spune ca Voronin ar putea fi nevoit sa plateasca un pret mult prea mare pentru solutionarea conflictului, daca vrea ca aceasta sa fie mostenirea pe care o lasa la final de mandat.

Comportamentul Rusiei fata de Georgia este un avetisment adresat si altor state, Azerbaidjan, Moldova sau Ucraina, indica documentul.

In Moldova, principalul risc il reprezinta esecul negocierilor dinte guvernul de la Chisinau si conducerea provinciei separatiste Transnistria, in contrast cu situatia din Osetia de Sud si Abhazia. Un anumit acord parea posibil fie inainte, fie dupa alegerile din martie 2009, dar cand a izbucnit conflictul din Georgia, Tiraspolul a suspendat toate contactele cu Moldova, atunci cand aceasta din urma nu a condamnat "agresiunea militara a Georgiei".

"Chiar daca negocierile se reiau, o Transnistrie plina de incredere si sustinuta de Rusia i-ar putea cere presedintelui Voronin un pret care il depaseste pe cel pe care l-ar putea plati in mod normal si justificabil pentru mostenirea - adica solutionarea conflictului - lasata de el inainte de finalul celui de-al doilea mandat", avertizeaza ECFR.

Altfel, studiul dat luni publicitatii se refera la rolul pe care UE il poate juca in dosarul georgian. Europenii au nevoie de o legatura cu Washingtonul, dar nu se poat baza de aceasta data pe SUA sa gestioneze aceasta criza, asa ca rolul primordial le revine lor. Si ar trebui sa foloseasca aceasta pozitie pentru a obtine pacea intr-un conflict care, spun specialistii think-tank-ului european, ameninta fundatia de securitate europeana.

Mai mult decat a privi spre masuri punitive impotriva Rusiei, UE ar trebui sa raspunda demonstratiei de forte rusesti printr-un angajament mai puternic pentru democratie, prosperitate si securitate la granitele ei, pastand insa ca alternativa masuri mai dure impotriva Moscovei daca ea continua sa aiba acest comportament.

Documentul face recomandari guvernelor europene in trei domenii majore:

• Este nevoie de un pachet de asistenta pentru Georgia

Guvernele statelor UE trebuie sa insiste pentru un mandat international de mentinere a pacii care sa se adauge celor ruse si georgiene din Osetia de Sud si Abhazia si sa contribuie cu cateva sute de militari.

UE ar trebui sa sustina pe langa Natiunile Unite infiintarea unei misiuni care sa evalueze pagubele in urma acestui conflict si sa oganizeze impreuna o conferinta a donatorilor care sa finanteze efortul de reconstructie. UE ar trebui sa trimita misiuni civile de reconstructie, care sa sustina agenda umanitara, de reconstructie si politica.

Mai mult, ECFR sustine ca UE trebuie sa sublinieze sustinerea pentru aplicarea dreptului international si sa ceara o comisie de investigare pentru a stabili cine este responsabil de ceea ce s-a intamplat in timpul conflictului. Comisia ar trebui sa fie de forma Comisiei Independente Internationale din Kosovo si sa raporteze direct Secretarului General al ONU.

Nu in ultimul rand, UE ar trebui sa urgenteze negocierile pentru un acord de liber schimb cu Georgia, un acord de facilitare a vizelor si sa ofere beneficiile politicii sale de vecinatate (finantari, comert, proiecte de infrastructura) si regiunilor secesioniste.

• O relatie mai clara, concreta si consistenta cu vecinatatea din Estul Europei

Dupa demonstratia clara a Moscovei, de genul toate optiunile sunt valabile pentru spatiul ex-sovietic, UE ar trebui sa arate solidaritate cu tarile care sunt confruntate cu amenintari privind integritatea lor teritoriala. UE ar mai trebui sa dezvolte instrumentele pentru un angajament regional mai puternic, iar politica europeana de vecinatate trebuie sa includa masuri pe termen scurt si asistenta pentru democratizare.

Este necesar ca Cei 27  sa se puna de acord asupra precedentului legal pe care il reprezinta declararea independentei Kosovo. "Decat sa pretinda - asa cum au facut - ca situatia din Kosovo nu creeaza un precedent, liderii celor 27 de  state UE trebuie sa fie expliciti ce fel de precedent creeaza de fapt", indica raportul.

• Sa previna repetarea situatiei din Georgia in Ucraina

UE va trebui sa urmareasca tot ce se intampla in Ucraina cu mare atentie si sa recunoasca dreptul Kievului de a adera la NATO la urmatorul summit UE-Ucraina din septembrie. Ar mai trebui sa isi asume obligatia sa asiste Ucraina in cazul in care se va confrunta cu provocari la adresa integritatii sale teritoriale si a suveranitatii.

In acelasi timp, UE nu ar trebui sa ezite sa ofere Ucrainei deplinul acces la cele patru libertati statuate in principiile UE si sa intocmeasca un plan de perspectiva pentru ridicarea necesitatii vizelor pentru cetatenii ucraineni.

European Council on Foreign Relations a fost lasat in 2 octombrie 2007 si este o initiativa pan-europeana de cercetare, un think tank. Presedintii think -tank-ului sunt fostul presedinte finlandez, trimisul special pentru Kosovo, Martti Ahtisaari, fostul ministru de externe german Joschka Fischer  si printesa Mabel van Oranje, dost director pentru afaceri europene al Open Society Bruxelles. Misiunea ECFR este de a analiza performantele politicii externe a UE si de a promova o politica externa mai integrata a comunitatii europene.