Peninsula Europeana se intinde din Portugalia si Regatul Unit in vest pana la Rusia in est. De la marile Mediterana si Neagra in sud pana la Marea Nordului si Marea Baltica. Accesul la rauri, la Mediterana si la Atlanticul de Nord i-a permis Peninsulei Europene sa construiasca rute comerciale si sa devina unul dintre cele mai bogate si mai dezvoltate locuri de pe planeta. Datorita geografiei sale unice, Peninsula Europeana s-a dezvoltat totodata si intr-un mod extrem de divers si fragmentat, potrivit Rador care citeaza Business Insider.

Frontierele ei sunt rezultatul a secole de razboaie, tratate si, uneori, acorduri impuse, care continua sa configureze realitatile economice si politice europene. Sa privim seria de harti politice de mai jos, care explica actualele realitati geopolitice ale Europei. Delimitarea regiunilor Europei pe harta Continentul poate fi impartit in cinci regiuni geopolitice: Europa germanica, Europa de Sud, Europa de Nord, Europa Centrala si Europa de Est.

Germania se afla la sud de Marea Baltica si Marea Nordului si la nord de Alpi. Tara e situata pe Campia Nordica Europeana, in centrul continentului. Este o depresiune care include de asemenea si Franta, Belgia, Olanda, sudul Scandinaviei, Polonia si vestul Rusei. Prin urmare, Germania nu are granite naturale semnificative, nici la vest si nici la est. Localizarea tarii in Campia Nordica, reteaua ei de rauri si accesul la porturi maritime au permis Germaniei sa obtina acces atat la pietele europene cat si la cele mondiale.

In ciuda acestui fapt, geografia plata a Germaniei si lipsa barierelor naturale inseamna totodata ca ea este permanent vulnerabila la invazii, mai ales dinspre Franta in vest si dinspre Rusia in est. Acest lucru a dus la multiple tentative ale Germaniei de a domina Campia Nordica prin razboaie si prin aliante. Europa de Sud, pe de alta parte, este mai muntoasa si mai putin accesibila. Are mai putine rauri navigabile care sa favorizeze dezvoltarea retelelor comerciale.

Alpii separa peninsula italiana de restul Europei, in vreme ce o bariera fizica muntoasa exista si intre Spania si Franta. Totusi, acesti munti nu fac regiunea imuna la invazii. De la Hannibal si pana la Napoleon, armatele au marsaluit prin numeroasele trecatori alpine in Italia. Miile de kilometri de coasta maritima ale Italiei o fac si ele vulnerabila la invazii. In culmea puterii sale, Imperiul Roman a depasit aceasta vulnerabilitate si a transformat Mediterana intr-un lac roman. In general, toate coastele din Africa de Nord, estul Mediteranei si Europa de Sud se aflau sub control roman. Ulterior, spaniolii si portughezii si-au dezvoltat forte navale si, in consecinta, imperii globale.

Cea mai importanta harta politica a Europei: dependenta Europei de Sud de Nord

Italia, Spania si Portugalia zilelor noastre sunt departe de a fi puteri navale mondiale, in vreme ce geografia lor le limiteaza abilitatea de a se extinde spre nord.

De aceea Europa de Sud de astazi este extrem de dependenta de Europa de Nord. Iar aceasta este marea problema centrala a geopoliticii Europei. Economiile Europei de Sud au beneficiat mai putin de pe urma apartenentei lor la piata comuna decat vecinii lor din nord si nu beneficiaza nici de pe urma controlului UE asupra politicii monetare. Prinse intr-o uniune monetara alaturi de un gigant al exportului, Germania, aceste tari nu-si pot devaloriza moneda pentru a-si proteja economia si a incuraja stabilitatea sociala in vremuri de dificultati economice.

Economiile regiunii au suferit foarte mult de-a lungul anilor - in unele tari somajul depasind 20%. Europa de Sud trece in prezent prin probleme bancare semnificative care ameninta sa destabilizeze sistemul financiar al Europei. In consecinta, UE a devenit mai putin populara in regiune de la inceputul crizei economice globale din 2008, cu partide anti-establishment si eurosceptice in ascensiune.

Strategia Europei de Nord

Europa de Nord, care include Franta, Regatul Unit si statele nordice, este diferita de cea de Sud atat in termeni de realitati economice cat si de geopolitica.

Franta este o putere europeana unica, deoarece este situata intre Marea Nordului si Mediterana si intre puterile atlantice, puterile terestre europene si statele Europei de Sud. Drept urmare, strategia Frantei trebuie conceputa tinand cont de continent, de Atlantic si de Mediterana. Franta aspira sa fie egala Germaniei la conducerea UE, insa acum ii lipseste puterea economica si nici nu este de acord cu vecinii ei estici in privinta unor chestiuni cruciale de natura economica si geopolitica.

Alegatorii britanici au optat sa paraseasca UE, insa geografia si economia fac foarte probabila mentinerea unei relatii stranse intre Regat si continent. Fiind o tara insulara, Regatul Unit detine o bariera naturala care le lipseste altor state europene, insa factorii lui de decizie au fost extrem de constienti de-a lungul secolelor ca armate invadatoare pot traversa Canalul Manecii. Prin urmare, principala prioritatea strategica a Regatului a fost minimalizarea oricaror potentiale amenintari geopolitice venind de peste Canal si simultan impiedicarea aparitiei unui hegemon capabil sa domine continentul.

Regatul Unit, fost imperiu mondial, are nevoie totodata sa intretina o vasta retea comerciala, intrucat este o insula. In ziua de azi Regatul utilizeaza o dubla strategie. Lucreaza la mentinerea unei puternice relatii bilaterale cu SUA, in vreme ce ramane un jucator pe continentul european, in incercarea de a-si mentine aici o oarecare influenta si de a echilibra balanta in defavoarea oricarui potential hegemon.

Regiunile de frontiera estice

La est se afla regiunile de frontiera ale Europei, o zona care de-a lungul istoriei a fost disputata de puterile regionale si care se intinde de la statele baltice in nord pana la Bulgaria in sud. Regiunile de frontiera sunt impartite in doua grupe: tarile central si est-europene care au aderat la NATO si UE si fostele state sovietice (Belarus, Ucraina si Moldova), alaturi de majoritatea statelor balcanice (dintre care unele sunt membre NATO si UE).

Pe tot intinsul regiunii tarile sunt preocupate in primul rand cu definirea relatiilor proprii cu continentul. Fragmentarea UE a intensificat diviziunile din interiorul sau si al NATO, in conditiile in care membrii vestici si estici ai blocurilor au prioritati diferite.

Articol de George Friedman, fondatorul Stratfor (Rador)