Partidele extremiste si populiste mimeaza democratia la baza, insa istoria acestora ne arata ca ele depind visceral de o figura dominanta de conducator. E un paradox, fiindca tocmai aceste partide agita Europa de pe pozitia unor miscari de rezistenta fata de autoritati. Iata ca nici Alternativa pentru Germania (AfD) nu se dezice de aceasta dependenta de „un tatuc“ puternic, care sa tina diversele curente din partid in frau. Sambata seara, la Congresul de la Hanovra, prin alegerea lui Alexander Gauland in functia de co-presedinte, AfD a mai facut un pas dinspre aripa moderata inspre cea extremista de dreapta.
Doar un vot i-a lipsit in primul tur lui Doris von Sayn-Wittgenstein, principala candidata la co-presedintie, pentru a castiga. Daca ea ar fi fost aleasa, AfD ar fi putut mentine aparenta de partid cu tendinte moderate. In AfD co-exista doua tendinte puternice: una economic-liberala si una nationalista de extrema dreapta. Pentru aripa liberala, castigatorul a iesit din primul tur, cu 72% din voturi. Este vorba de Jörg Meuthen, un economist nascut in Essen, in varsta de 56 de ani, de anul acesta si europarlamentar.
Alegerea pentru al doilea co-presedinte a fost insa o lupta deschisa, intre Sayn-Wittgenstein, moderatul Georg Pazderski si Alexander Gauland, considerat continuator al politicii lui Björn Höcke si portavoce a aripei nationalist-extremiste a AfD. El a fost ales in al treilea tur, cu 68% din voturi.
Dr. Eberhard Alexander Gauland s-a nascut in 1941 la Chemnitz, e de profesie jurist si publicist. Vreme de 40 de ani, intre 1973 si 2013, el a fost membru al CDU. A fost magistrat in Frankfurt, a lucrat in Ministerul Mediului, dar si ca editor de presa si jurnalist. Este membru fondator al Alternativei de Vot 2013, miscare anti-Euro precursoare a partidului AfD. Din 2017, el este parlamentar AfD in Bundestag, mandat obtinut in urma alegerilor din septembrie, in cursul carora s-a remarcat prin declaratii rasiste si revizioniste.
Gauland este considerat ca fiind apropiat de aripa radicala de dreapta a AfD.
Din anul 2015, Alternativa pentru Germania este caracterizat ca un partid populist, cu deschidere spre extremismul de dreapta. In AfD exista mai multe curente: populist-nationaliste, rasiste, anti-islamiste si antisemite. Partidul are legaturi cu neo-grupari de extrema dreapta, cum este „Miscarea Identitara”, care se afla sub monitorizarea Oficiului pentru Protectia Constitutiei.
Desi de la infiintarea partidului au trecut doar patru ani, AfD este, intre timp, reprezentata in 14 dintre cele 16 parlamente regionale (Landtag), iar la alegerile generale din septembrie 2017, a obtinut 12,6% din voturi, devenind a treia, ca forta, fractiune politica din Bundestag. Partidul numara circa 28.000 de membri.
La congresul de sambata de la Hanovra, candidata considerata „moderata”, Doris von Sayn-Wittgenstein, a spus ca AfD asteapta ca „sa se cerseasca“ intrarea acestuia la guvernare, in cadrul complicatelor negocieri care au loc pentru crearea unei coalitii majoritare, dupa ce liberalii s-au retras din negocieri si CDU este in cautarea unui nou partid coalitionar.
Cancelarul Angela Merkel a spus de la inceput ca AfD nu e frecventabil ca partid de guvernamant. Prin alegerea lui Gauland insa, in Parlamentul german adierea extremista de dreapta si radicalismul promit a se inaspri.
3
20
