Problema imigratiei a ajuns in cele din urma sa o impedice direct pe Merkel, mai intai prin voturile pierdute la ultimele alegeri din Germania, care au adus un avantaj fara precedent partidului nationalist Alternativa pentru Germania, si mai apoi prin imposibilitatea crearii unei eventuale mari coalitii, in parte, din cauza ca, acum, liber-democratii de centru si sustinatori ai afacerilor vad in asta o sansa de a o pune la punct pe Merkel in privinta politicii pe tema migratiei, scrie New York Times, citat de Rador.
Gratie declinului continuu care a urmat deciziei sale pripite, NYT crede ca Germania are doar de ales intre noi alegeri, care ar releva probabil aceeasi dezbinare, dar i-ar lasa pe nationalisti sa beneficieze in continuare de 10-15 procente din voturi si ar duce la un guvern minoritar condus de Merkel in pesoana - o noutate la Berlin, dar ceva destul de normal in alte tari occidentale stabile.
Ambele aspecte promit niste probleme cu care Germania nu a avut de-a face in forma sa actuala si unitara, dar niste probleme care sunt chiar de rutina pentru democratiile din lumea dezvoltata. Niciunul dintre ele nu ar aduce brusc la putere partidul AfD, nu va perturba Uniunea Europeana si nici nu va readuce la viata socialismul nationalist.
Cum crizele politice trec, cea provocata de Merkel tarii sale nu este tocmai un moment gen Weimar (Republica de la Weimar a fost prima democratie parlamentara din istoria Germaniei, care a existat intre 1919-1933, de la proclamarea republicii in urma Primului Razboi Mondial, si pana la numirea lui Adolf Hitler in functia de cancelar, n. red.). si nici macar un soc pe scara Trump. Iar de dragul sintagmei "ti-am spus eu", aceia dintre noi care nu au dat doi bani pe mistica lui Merkel n-ar trebui sa pretinda, cel putin deocamdata, ca ea a provocat un soi de catastrofa. In schimb, ceea ce a provocat ea este o sansa pentru ca liderii din Germania si din Occident in general sa invete din greselile ei, potrivit NYT.
