Deputatii rusi au adoptat miercuri o lege care permite ca orice institutie internationala de presa sa fie desemnata drept "agent din strainatate" - riposta Moscovei fata de inregistrarea sub aceasta desemnare a postului sau RT in Statele Unite, relateaza AFP.

Aceasta masura - care plaseaza o sabie a lui Damocles deasupra presei prezente in Rusia si care este finantata din strainatate - constituie un nou episod de tensiune intre Moscova si Washington in legatura cu acuzatii de amestec rus in alegerile prezidentiale castigate de Donald Trump in 2016, noteaza News.ro.

Legea a fost adoptata consecutiv in a doua si a treia lectura decatre Duma de Stat, Camera inferioara a Parlamentului rus, fara ca vreun deputat sa voteze impotriva ei.

Ea urmeaza sa fie validata de Consiliul Federatiei, Camera superioara a Parlamentului rus, ceea ce constituie de obicei o formalitate si sa fie promulgata, ulterior de Vladimir Putin.

"Orice atingere la adresa libertatii presei ruse in strainatate nu poate sa ramana fara raspunsul Moscovei", a declarat pentru presa un purtator de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov.

De fapt, deputatii au extins la nivelul presei o lege care dateaza din 2012 si care cuprindea, pana acum, doar organizatiile neguvernamentale (ONG).

Hotararea de a stabili care mass-media - americane sau din alte tari - vor trebui sa se inregistreze ca "agenti din strainatate" ii va reveni Ministerului rus al Justitiei.

Aceasta masura va putea sa fie aplicata oricarei entitati "care distribuie mesaje imprimate, audio sau audiovizuale" in cazul in care ea "primeste bani de la un Guvern strain (...) organizatii straine sau internationale sau de la cetateni straini".

Parlamentari au apreciat ca noua lege ar putea sa fie aplicata Vocii Americii (Voice of America, VoA) si Radio Europa Libera (Radio Free Europe/Radio Liberty, RFE/RL), doua posturi de radio finantate de catre Congresul Statelor Unite, eventual posturilor CNN sau Deutsche Welle (DW).

"Este o decizie pe care suntem constransi sa o luam. Nimeni nu voia sa o ia si ea nu are impact asupra libertatii presei in tara", a declarat vicepresedintele Dumei Piotr Tolstoi, citat de agentia RIA Novosti.

"SITUATIE DISPERATA"

Legea din 2012 cu privire la "agentii din strainatate" obliga ONG-urile care beneficiaza de o finantare din strainatate si care au o "activitate politica" - o formulare vaga - sa se inregistreze sub aceasta denumire controversata, care o aminteste pe cea folosita in perioada comunista.

Acest lucru obliga entitatile vizate sa dea informatii autoritatilor despre situatia lor financiara si sa precizeze in documentele pe care le emit ca sunt clasificate ca atare.

Alta lege, adoptata in 2015, care o completeaza pe prima, permite sa se califice drept "indezirabile" organizatii straine active in Rusia. Ele pot ulterior sa fie interzise, indiferent ca este vorba despre ONG-uri, fundatii sau intreprinderi.

Mai multe ONG-uri au fost nevoite sa renunte, dupa adoptarea acestor doua legi in Rusia, la o finantare straina, care le era indispensabila, in timp ce altele si-au incetat activitatea.

"Aceasta lege da o lovitura puternica la ceea ce era deja o situatie disperata pentru libertatea presei in Rusia", a denuntat, intr-un comunicat, Denis Krivoseiev, directorul adjunct pentru Europa si Asia Centala al Amnesty International (AI), inainte de adoptarea textului.

RT a anuntat luni ca s-a conformat exigentelor americane si s-a supus legii FARA (Foreign agents registration act), care obliga orice societate ce reprezinta o tara sau o organizatie straina sa prezinte cu regularitate rapoarte autoritatilor americane cu privire la relatiile sale cu un stat sau institutie, sub amenintarea blocarii conturilor.

Aceste exigente au provocat furia Moscovei, iar presedintele rus Vladimir Putin a denuntat un "atac impotriva libertatii de expresie" care indeamna la o "riposta adevcata si similara".

Potrivit Kremlinului, RT are ca misiune sa prezinte un "punct de vedere alternativ" si o "perspectiva a pozitiei ruse" telespectatorilor straini.

Washingtonul acuza RT si agentia de presa Sputnik - controlate de statul rus si care emit in mai multe limbi - de raspandirea propagandei Kremlinului si le suspecteaza ca au incercat sa influenteze campania din alegerile prezidentiale in 2016.