Dupa sase ani de razboi, regimul condus de Bashar al-Assad a reusit sa cucereasca peste jumatate din teritoriul tarii, dar este dependent de aliatii sai rus si iranian si ramane izolat pe scena internationala, scrie AFP.
"Regimul a recucerit militar mari parti din teritoriul tarii, dar a vorbi de o victorie politica si diplomatica ar fi exagerat", explica Karim Bitar, de la Institutul de relatii internationale si strategice (Iris).
De la inceputul campaniei militare rusesti in 2015, pentru a venit in sprijinul unui regim aflat in dificultate in fata rebelilor si a jihadistilor, trupele presedintelui Bashar al-Assad au revenit in forta. Ele controleaza acum 52% din teritoriu, unde traieste peste doua treimi din populatie, potrivit geografului francez specializat in Siria Fabrice Balanche.
Restul tarii este divizat intre factiuni rebele slabite, gruparea Stat Islamic si - in special - fortele kurde in nord si nord-est (25% din teritoriu).
Pentru analisti, este clar ca, dupa sase ani, Damascul prevaleaza.
Assad, marul discordiei
"Regimul a castigat indiscutabil razboiul din punct de vedere strategic" deoarece "nimeni" nu mai cere acum plecarea lui Assad, ca pana acum, spune Hasan Hasan, analist la Tahrir Institute for Middle East Policy, din Statele Unite.
In acelasi timp, "razboiul nu se va incheia, in termeni de violente", tempereaza acesta, precizand ca se asteapta ca "insurectia sa continua mai multi ani, jihadisti sau nejihadisti".
Toate eforturile de a pune capat conflictului care a inceput cu manifestatii pasnice impotriva regimului lui Assad au fost in zadar iar bilantul razboiului depaseste acum 330.000 de morti.
Mai multe sesiuni de negocieri intersiriene supervizate de ONU nu au dus la niciun rezultat. O noua runda este prevazuta in 28 noiembrie la Geneva.
Aceste discutii au fost insa eclipsate de cele de la Astana, organizate de aliatii regimului, Rusia si Iran, si cu sustinerea opozitiei, Turcia.
In ciuda avansurilor inregistrate, toate discutiile s-au oprit asupra principalului mar al discordiei: soarta lui Bashar al-Assad. Opozitia ii cere plecarea, dar Damascul si aliatii sai refuza categoric.
Presedintele sirian ramane izolat, nicio mare capitala occidentala nu a reluat relatiile diplomatice. Recent, secretarul american de stat Rex Tillerson a afirmat ca "domnia familiei Assad" va ajunge la "sfarsit", dupa un raport al ONU care acuza regimul de un atac cu gaz sarin doldat cu 87 de morti.
Cu toate acestea, cancelariile nu mai cer atat de clar plecarea lui Assad ca in primii ani de razboi.
"Ambianta in Europa s-a schimbat considerabil", confirma Karim Bitar.
"Multi alti importanti actori - informatii, agenti de contraterorism, partide de extrema dreapta, grupari economice (...) - au aratat deja deschidere fata de regim si fac lobby in vederea unei normalizari a relatiilor", adauga el.
Joshua Landis, specialist in Siria si profesor la Universitatea din Oklahoma, se asteapta la o incalzire a relatiilor dintre Damasc si tarile din regiune.
"Cu timpul, cred ca toti vecinii Siriei isi vor normaliza relatiile daca situatia securitara continua sa se imbunatateasca", a spus el, facand aluzie la Iordania sau Turcia.
"Au nevoie ca refugiatii sa revina in tara si sa relanseze relatiile comerciale".
Statutul kurzilor
Noua statura a regimuui are insa un pret, cel al unei "extreme dependente" fata de sustinatori.
Acesti "aliati iranian si rus nu vor lasa Damascul sa ia marile decizii fara ei", crede Bitar.
O provocare majora, pe langa reconstruirea unei tari devastate, este statutul kurzilor.
Mult timp reprimata de regim, aceasta minoritate a reusit insa in timpul razboiului sa castige o semiautonomie pe care nu mai au de gand sa o cedeze. Fortele kurde se afla si in prima linie a frontului antijihadist.
Daca Damascul se declara deschis pentru discutii, e dificil de imaginat ca va accepta o autonomie.
0
2
