Social-democratii germani au respins duminica obiectivul NATO cu privire la alocarea a 2% din PIB Apararii si au acuzat-o pe sefa Guvernului Angela Merkel si pe conservatori ca se prosterneaza in fata pretentiilor presedintelui american Donald trump, relateaza News.ro citand Reuters.

HotNews.roFoto: Hotnews

Cu doar o luna si ceva inaintea alegerilor parlamentare nationale, liderul Partidului Social Democrat (SPD) Martin Schulz si Thomas Oppermann, liderul grupului social-democrat in Bundestag, au criticat-o extrem de dur pe Merkel, tinta NATO de 2%, dar si pe ministrul Apararii Ursula von der Leyen.

"Noi spunem un "nu" clar "tintei de doi la suta" a lui Trump si CDU/CSU", scriu cei doi lideri intr-un material publicat in Funke Mediengruppe, referindu-se la crestin-democratii lui Merkel si la crestin-sociali din cadrul formatiunii surori din Bavaria.

"Este nu doar nerealista, ci este pur si simplu un obiectiv gresit", afirma ei, urmarind sa marcheze o diferenta intre SPD si conservatorii cancelarului alaturi de care se afla la putere, in carul unei "mari coalitii", de patru ani.

Aceste declaratii de pozitie pun SPD-ul in coliziune cu oficialii americani, care au inceput sa exercite presiuni asupra Germaniei cu mult inainte de alegerea lui Trump presedinte, in noiembrie, pentru ca sa-si creasca nivelul cheltuielilor militare.

Liderii SPD, creditat in sondaje cu 15 puncte procentuale in urma CDU, avertizeaza ca Germania va fi nevoita sa-si dubleze actualul nivel al cheltuielilor militare, de 37 de miliarde de euro, pentru a atinge tinta stabilita de NATO.

Acest lucru ar transforma Germania in cea mai mare putere militara din Europa - un obiectiv pe care, afirma ei,"nu-l vrea nimeni" avand in vedere trecutul nazist al tarii.

Ei considera, in schimb, ca este necesar ca Germania sa se concentreze asupra construirii unei Europe a Apararii puternice, iar intr-un final a unei armate europene - o pozitie care poate avea mai mult ecou in randul publicului german pacifist, sceptic fata de angajamentele militare germane.

"PROVOCARILE" LUI TRUMP

"Merkel si CDU/CSU se fac mici in fata lui Donald Trump atunci cand raspund provocarilor cu privire la tinta de doua procente, spunand "ok, bine, vom aloca mai multi bani", ca si cum n-am avea avea idei despre alte lucruri mai bune de facut", scriu Schulz si Oppermann.

Ei pledeaza, in locul cresterii cheltuielilor militare, in favoarea unei diplomatii mai active, a ajutoarelor umanitare si prevenirii crizelor.

Ministrul german de Externe Sigmar Gabriel, fostul lider al SPD, a pus de asemenea la indoiala tinta NATO in vederea alocarii Apararii a 2% din PIB, insa Schulz si Oppermann o fac mult mai explicit in acest material, ceea ce marcheaza o ruptura si mai puternica intre partidele din coalitia de guvernamant.

Merkel, care este favorita in vederea obtinerii celui de-al patrulea mandat de cancelar in alegerile prevazute pe 24 septembrie, subliniaza ca Berlinul este angajat in atingerea acestei tinte de 2%.

Ea l-a mustrat pe Gabriel si a apasat asupra faptului ca predecesorul sau, actualul presedinte al tarii, Frank-Walter Steinmeier, a semnat angajamentul fata de NATO.

Conservatorii ei sunt creditati cu 38-40% in sondaje si spera ca dupa alegeri sa formeze o coalitie de guvernare cu unul sau mai multe partide mici.

Potrivit unor analisti politici, pozitia mai dura a SPD in privinta proiectelor militare ar putea sa ajute formatiunea sa puna bazele unei coalitii, dupa alegeri, cu Verzii si Partidul Stangii (Die Linke).

Insa Sevim Dagdelen, un lider Die Linke, a apreciat ca este inselator sa indemni la o crestere a cheltuielilor in proiecte legate de Europa Apararii, deoarece aceste alocari vor avea loc in detrimentul programelor sociale.

In iunie, SPD a revenit asupra poziiei pe care o avea si a respins planuri in vederea inchirierii unor drone israeliene inarmate care sa apere militari germani in Afganistan si Mali, lucru din cauza caruia a fost criticat dur de von der Leyen si de ofiteri de rang inalt din cadrul fortelor aeriene germane.

Schulz si Oppermann critica dur, in acest material, modul cum von der Leyen conduce, incepand din 2013, Ministerul Apararii, evocand probleme repetate cu echipamentul, o lipsa de planificare si provocari in recrutare.