Multi bogati isi ascund banii prea multi sau murdari in paradisuri fiscale, profitand de legislatii fiscale permisive in acest sens. E un act imoral si nepatriotic, insa lacomia nu cunoaste nici sentimente, nici granite. La ceva mai bine de un an de la primele dezvaluiri-bomba ale unui consortiu de jurnalisti internationali, animati in investigatie de cotidianul german Sueddeutsche Zeitung, se face bilant si se mai pune un fitil in scandalul declansat de Panama Papers. Saptamana trecuta, Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost chemat in fata Comisiei de ancheta „Panama“ a Parlamentului European, pentru a da seama de responsabilitatea sa, ca fost ministru de finante si premier luxemburghez, in masivul evazionism fiscal practicat in tara sa.
- Cealalta lume a lui Juncker
Juncker „a respins acuzatia”, scrie pagina online a cotidianului economic Wirtschaftswoche (wiwo.de). „Nu cred ca pot fi cautati responsabili in zona politicului”, a spus el marti, 30 mai, la Bruxelles. Aceste aranjamente ar fi fost necunoscute la nivel politic, a adaugat fostul premier al Luxemburgului. Bizar, s-ar zice. Caci Juncker a fost 20 de ani ministru de finante (1989-2009) si seful executivului luxemburghez vreme de 18 ani (1995-2013).
Acest punct de vedere e impartasit de politicianul german Sven Giegold, membru al fractiunii Verzilor din Parlamentul European si membru fondator al ONG-ului Attac-Deutschland. Giegold i-a reprosat lui Juncker faptul ca, in vremea mandatului sau de premier al Luxemburgului, el ar fi favorizat practici ilegale, prin politica de incurajare a „paradisurilor fiscale”.
Giegold a socotit ca, luand in calcul doar evaziunea fiscala la nivel de persoane private, fiscul german ar fi fost pagubit de 200 milioane de euro. „Luxemburg a blocat, ani de zile, cooperarea fiscala europeana si a facut exceptii care au dus la enorme pierderi de impozite in alte tari ale UE”, a spus Giegold, cerand ca, pentru aceasta, Juncker sa fie tras la raspundere.
Presedintele CE nu a raspuns concret acuzatiilor aduse de Comisia europeana de ancheta, indicand doar ca acestea sunt intamplari vechi, petrecute in alt context. „Trebuie sa reamintesc ca, pe atunci, traiam intr-o altfel de lume”, a spus Juncker citat de wiwo.de. Declaratiile sale au fost apreciate de alt parlamentar european din Germania, liberalul Michael Theurer, drept „putin credibile”, iar prestatia sefului CE drept „dezamagitoare”.
- Mega-leak-ul de date de la Mossfon si o carte
Dar sa revenim la „cealalta lume” mentionata de Juncker, in care pokerul bursier si paradisurile fiscale au devenit asul din maneca al celor bogati, corupti sau mafioti. „Cealalta lume” a „luat-o in bot” cu marea criza financiara din 2008, care a durat cativa ani de zile si ale carei deseuri colcaie inca prin „banci rele” din lume. Marele perdant a fost cetateanul de rand, castigatori au fost unii care au devenit si mai bogati.
E treaba lor, se va spune. Insa lucrurile nu stau chiar asa. Caci banii negri de mita sau nefiscalizati, profiturile „invartite” prin oazele fiscale de pe mapamond reprezinta inselatorii mascate in haine de legalitate, care afecteaza toate economiile productive, care ne afecteaza pe toti.
Daca nu ar fi asa, atunci nu s-ar fi pus pe treaba atatea redactii si 120 de jurnalisti din peste 60 de tari, pentru a decripta si a face accesibile publicului, rezultatele unui proiect investigativ mamut. Documentarea, cercetarea si validarea datelor pentru Prometheus, cum se numeste acest proiect demarat de Sueddeutsche Zeitung, in colaborare cu ICIJ (International Consortium of Investigative Journalists), a durat mai bine de un an.
Rezultatul s-a concretizat in asa-numitele Panama Papers, cea mai mare scurgere de date (data-leak) aparuta vreodata, insumand 2,6 terrabytes, 11,5 milioane de documente si identificarea a 214.000 de firme casuta-postala. Rezultatul s-a concretizat intr-un vuiet de presa si un val de teama al celor vizati, inceput din aprilie 2016, cand au fost publicate aceste documente.
La finele anului trecut a fost publicata si o carte a jurnalistilor germani de la Sueddeutsche Zeitung (SZ), Bastian Obermayer si Frederik Obermaier, care prezinta in mod succint si extrem de captivant cum s-a pornit investigatia jurnalistica si ce s-a intamplat cu adevarat. „Thriller”-ul „Panama Papers – Cum isi ascund banii cei bogati si puternici / Cum am gasit miliardele ascunse ale unor premieri, dictatori, functionari FIFA, sefi de concerne si magnati – si banii secreti din cercul intimilor lui Putin” a aparut la finele anului trecut la editura Litera.
- Panama Papers, bilant la un an
Dar sa vedem care e bilantul, pe scurt, al dezvaluirilor din Panama Papers, la ceva mai bine de un an, de cand au fost facute publice. In peste 100 de mass-media au aparut relatari despre afacerile dublioase ale cabinetului de avocatura Mossack Fonseca, un adevarat consortiu cu filiale in lume si sediul in Panama.
Seful acestuia, Jürgen Mossack, are dubla cetatenie, panameza si germana, si este fiul unui german, fost sergent in Waffen-SS, care s-a refugiat dupa razboi peste ocean, activand si ca informator al CIA. Cabinetul de avocatura l-a infiintat in anii 70, in timp ajungand sa infiinteze firme in paradisuri fiscale, sau sa propuna solutii de spalare a banilor nu doar evazionistilor fiscali obisnuiti, ci si traficantilor de arme, unor membri ai mafiei sau cartelurilor mexicane de droguri, apropiatilor lui Putin, unor dictatori sau finantatori ai regimului Assad, din Siria.
„La un an de la publicarea Panama Papers, procuraturile si tribunalele, politia si vama, autoritatile fiscale si parlamentele din toata lumea au luat masuri. SZ a putut identifica cel putin 150 de demersuri, in 80 de tari”, scrie Sueddeutsche Zeitung. Desi la inceput MossFon (prescurtarea Mossack Fonseca) a negat orice implicare in activitati necurate, admitand doar ca, in verificarea clientilor, s-au putut strecura greseli, acum sefii sai sunt dupa gratii.
Jürgen Mossack, Ramón Fonseca si inca doi „angajati de rang inalt“ sunt, din luna februarie a acestui an, in arest preventiv. Un lucru surprinzator, caci Fonseca era cotat ca apropiat al presedintelui panamez, Juan Carlos Varela. Acesta se pare insa ca si-a luat mana protectoare de pe el, mai ales ca scandalului international din presa i-au urmat proteste impotriva coruptiei si in propria lui tara.
In principiu, modelul de lucru al Mossack Fonseca era simplu: pentru 1.000 de dolari, primeai o firma anonima. Pentru inca un comision, Mossfon „dota” firma cu „directori de paie”, ascunzand identitatea adevaratului proprietar. Iar retelele de firme astfel create se puteau extinde, creind un adevarat paienjenis, greu de patruns, aproape imposibil de dezlegat.
Contra comisione grase, Mossfon opera pentru clientii sai si viramente ale unor sume de bani de provenienta sau cu destinatie dubioasa. O angajata a cabinetului de avocatura, anchetata in Panama, ar fi depus marturie si despre asigurari fictive, insa ulterior si-a retras marturia, invocand presiuni ale organelor de ancheta.
Pe scurt, bilantul cutremurului declansat de Panama Papers este urmatorul: in Islanda, 600 de persoane au fost implicate in afaceri cu Mossfon, printre care premierul Sigmundur Davíð Gunnlaugsson, ministrul sau de finante si cel de interne. In urma dezvaluirilor legate de firmele sale off-shore, premierul islandez a demisionat.
In Germania, o serie de banci au infiintat 1.200 de firme off-shore prin Mossfon, iar Bafin, autoritatea germana de control financiar, ar fi promis „un control mai riguros al bancilor“. Tot in Germania, super-agentul secret Werner Mauss, acum in varsta de 77 de ani, se lupta cu justitia din Bochum, in cazul unei presupuse evaziuni fiscale de 16 milioane de euro.
Panama Papers a dezvaluit bani sifonati prin off-shore-uri ale membrilor familiei premierului din Pakistan, ale oficialilor Fifa, contracte masluite ale unui director Uefa. O condamnare la 21 de luni de inchisoare cu suspendare, pentru evaziune fiscala de 4,1 milioane de dolari, printr-o firma panameza, a suferit Lionel Messi, idolul fotbalului international.
Scandalul evazionistilor marca Mossfon mai duce, de la un ministru si seful sau de cabinet din Malta, pana la fratele regelui iordanian, la fostul emir din Qatar si la regele saudit. In Rusia, prietenul lui Vladimir Putin, celistul Sergej Roldugin, ca si partenerul de judo al lui Putin, Arkadij Rotenberg, apar cu off-shore-uri prin care au circulat miliarde de dolari, presupuse a nu fi straine de presedintele rus.
Un nume familiar romanilor apare intre „victimele” Panama Papers: Beny Steinmetz, cetatean israelian, care a fost acuzat de mituirea unor functionari si a unei sotii a fostului presedinte al Guineei, Lansana Conte, prin intermediul unor firme casuta-postala, pentru dobandirea concesiunii unei uriase mine de fier.
Desi Steinmetz se afla in libertate acum, in urma achitarii unei cautiuni de 25 de milioane dolari, el nu poate parasi Israelul. Ancheta afacerii din Guineea s-a extins, intre timp, si in alte tari. In Romania, Steinmetz este trimis in judecata pentru spalare de bani si constituirea unui grup infractional organizat.
Nici romanii bogati, dibaci si secretosi n-au putut rata prezenta in smecheriile din paradisurile fiscale. Jurnalistii de investigatie de la RiseProject, „partenerul pentru Romania in proiectul global #PanamaPapers“, inventariaza afaceristii romani care au comandat firme off-shore la Mossack Fonsecka. In cazul unui nume notoriu, cel al lui Ion Tiriac, apare si „conexiunea germana”, in persoana lui Klaus Mangold, fost director executiv la Daimler, membru in fundatia privata din Panama, in care Tiriac si-a pus la pastrare averea.
Klaus Mangold este nu doar partener de afaceri si „mistretiade“ la Balc al lui Tiriac, ci si consul onorific al Federatiei Ruse in landul german Baden-Württemberg. In aceasta calitate, el reprezinta interese economice rusesti in Germania, consulul onorific ocupandu-se nu de afaceri consulare, ci de business si, potrivit propriei descrieri, "de treburi culturale, sociale si umanitare" ruso-germane.
In noiembrie 2016, la solicitarea unui deputat roman, Directia Generala Antifrauda Fiscala declara ca „are in curs de investigare trei grupuri distincte de societati din Romania in cadrul carora sunt analizate aspecte care au consecinte fiscale identificate in contextul scandalului international Panama Papers, in plus, fiind analizate riscurile fiscale cu privire la alte doua grupuri de societati“, dupa cum scrie Hotnews.ro, citand sursa News.ro. Dupa stiinta mea la momentul scrierii acestui articol, alte rezultate notabile ale „cutremurului Panama Papers“ in Romania nu s-au mai semnalat.
5
6
