Un al treilea transport continand 35,5 milioane de bilete de 500 de bolivari a ajuns marti in Venezuela, a anuntat Banca Centrala, dar noile bancnote raman de negasit pentru oamenii de rand, transmite AFP.

"Tocmai au sosit de la Stockholm 710 cutii cu bilete de 500 de bolivari", a declarat la postul national de televiziune vicepresedintele Bancii Centrale, Jose Khan. In aceasta tara lovita de cea mai grava inflatie din lume (475% in 2016, potrivit FMI), presedintele socialist Nicolas Maduro a provocat o surpriza in decembrie anuntand retragerea in termen de trei zile a bancnotelor de 100 de bolivari (0,15 dolari la cursul de schimb cel mai ridicat), biletul cu valoarea cea mai mare si cel mai folosit in tara.

Seful statului si-a motivat decizia invocand existenta unei "mafii" internationale ce ar fi condusa de Washington pentru a strange mari cantitati de bancnote si a sufoca astfel economia Venezuelei. Masura s-a transformat insa intr-un haos monetar, din cauza intarzierii livrarii noilor bancnote, fapt ce a dus la o penurie de bani lichizi, lungi cozi de asteptare in fata bancilor si violente care s-au soldat oficial cu cel putin trei morti.

Confruntat cu nemultumirea populara, Nicolas Maduro a fost constrans sa amane retragerea bancnotei de 100 de bolivari. Aceasta va fi in vigoare pana martea viitoare, lasand ulterior loc unei noi serii de bancnote de 500 pana la 20.000 de bolivari, semn al inflatiei galopante. Marti insa noile bancnote erau de negasit, in pofida incarcaturii sosite din Suedia. "Absolut nimic, deocamdata nu le-am vazut", a declarat Nicolas Flores, 40 de ani, vanzator ambulant pe o strada din capitala Caracas.

"Bancnotele care au ajuns reprezinta cu putin peste 5% din cele pe care le retrag din circulatie", a explicat economistul Asdrubal Oliveros. Venezuela, tara producatoare de petrol ale carei rezerve monetare s-au evaporat odata cu prabusirea barilului, se afla in prezent in plina criza, confruntata cu grave penurii de alimente si medicamente si o lupta politica intre guvernul socialist si parlament, dominat de opozitia de centru dreapta.