O serie de politicieni germani cer sanctiuni pentru difuzarea de "fake news". Cine raspandeste stiri false trebuie tras la raspundere, cer ministrul justitiei german Heiko Maas (SPD) si presedintele "in retragere" al Parlamentului European, Martin Schulz, care vrea sa arda la buzunar firmele care nu impiedica difuzarea acestor pseudo-stiri sau chiar minciuni. Intr-o discutie cu publicatii ale Funke Mediengruppe, Schulz a spus ca e nevoie de interventia legiuitorului "si nu doar national, ci la nivel european", daca firme precum Facebook nu se obliga, in mod voluntar, sa opreasca difuzarea de stiri contrafacute.

Ministrul justitiei german merge si mai departe, cerand pedepse severe pentru raspandirea stirilor false si calomnioase, pe retelele de socializare. Maas vrea ca victimele acestora sa poata fi protejate de lege nu doar prin aplicarea de amenzi, ci si prin pedepse penale. "Calomnia si limbajul vulgar nu sunt acoperite prin libertatea de exprimare, iar faptul trebuie urmarit de justitie, consecvent, si in spatiul virtual", a spus el pentru Bild am Sonntag.

Maas spune ca astfel de fapte sunt pedepsite, in lumea reala, cu pana la cinci ani de inchisoare. In plus, Facebook ar castiga multi bani, prin diseminarea unor astfel de stiri si are, in conscinta, "o responsabilitate sociala", a mai spus el pentru Zeit.de.

Coalitia de guvernare germana CDU/CSU-SPD a anuntat deja inasprirea cadrului legislativ in ce priveste raspandirea de stiri false in Internet, pe Facebook si alte retele de socializare. Este vorba de un proiect de lege care sa reglementeze, in 2017, acest aspect.

In dosul sporitelor preocupari "pentru adevar￯ se afla teama ca alegatorii ar putea fi manipulati prin stiri trunchiat reale sau chiar neadevarate. Iar Germania are, in 2017, alegeri parlamentare si decide asupra unui nou cancelar.

In recenta dezbatere provocata de fake-news din Germania, spiritele s-au aprins. Este invocata campania electorala din SUA, pe parcursul careia ar fi circulat o gramada de stiri si articole de presa contrafacute, influentand, probabil, victoria unui candidat.

Ar fi fost vorba chiar de amestecul online in aceasta campanie a unor puteri din strainatate, aparent interesate sa-l sprijine pe Donald Trump. Aceste imixtiuni si manipulari s-ar vrea preintampinate in Germania, de aceea guvernantii actuali cauta solutii pentru a controla fluxurile de fake news.

Insa nu toata lumea gandeste asa. "Minciuna politica este tot atat de veche, ca si politica insasi", postuleaza sefa partidului Stangii din Germania, Sahra Wagenknecht. Ea exemplifica prin stirile false propagate mereu de politicieni acreditati si de publicatii serioase, din sfera mass-mediei mainstream.

Un exemplu celebru ar fi cel al afirmatiei facute de administratia Bush, cu privire la existenta armelor chimice de distrugere in masa din Irak - in urma careia a fost spanzurat Saddam Hussein in anul 2003 -, o afirmatie dovedita ulterior a fi nefondata.

In Internet exista o multitudine de portaluri de stiri mincinoase. Fakenewswatch.com le trece in revista, citand dintr-un specialist in publicitate care zice ca articolele publicate acolo sunt un conglomerat de teme la moda, titrate "inflamator" si care provoaca sa se click-uie pe ele sau, mai rau, sa fie share-uite fara vreun discernamant.

Problema "inghitirii galustilor" din fake-news este, dincolo de superficialitate, o problema de educatie. Cine are un oarecare bagaj de cunostinte inghite mai greu astfel de povesti, iar acest lucru poate fi translatat si la nivel politic.

Insa daca statul intervine si mai in forta in universul alternativ numit internet, oare ce ne paste in viitor? Un Minister al Adevarului, care sa discearna cu de la sine putere ce-i adevar si ce-i minciuna, ce e satira, pamflet, sau doar bataie de joc menita sa discreditezepe cineva? Intrebarii acesteia nu i-am gasit inca un raspuns.