Presedintele Francois Hollande a condus, duminica, impreuna cu primarul Anne Hidalgo ceremoniile de comemorare a victimelor terorismului, care si-au pierdut viata in urma cu exact un an in atentatele jihadiste din Paris, scrie News.ro. Prima ceremonie a avut loc de dimineata la Stade de France, unde presedintele a dezvelit o placa in memoria lui Manuel Colaco Dias, singura persoana ucisa atunci cand un kamikaze s-a detonat in fata stadionului.

Comemorare un an de la atacurile din ParisFoto: Captura YouTube

Dias a murit in explozia jihadista, care a fost atat de puternica incat a zguduit fundatia Stade de France, unde avea loc o partida intre echipele nationale ale Frantei si Germaniei.

Francezii marcheaza duminica atentatele jihadiste in care si-au pierdut viata 130 de persoane, iar peste 360 au fost ranite in inima metropolei Paris. La rugamitea familiilor victimelor, autoritatile franceze au decis sa organizeze ceremonii de comemorare discrete la sala de concerte Bataclan, la cele sase restaurante si baruri vizate de comandoul jihadist, precum si la Stade de France.

Hollande si Hidalgo au inaugurat placi de comemorare a victimelor la fiecare bar si restaurant atacat de jihadisti, printre care se numara Le Petit Cambodge, Le Carillon, Cafe Bonne Biere, La Casa Nostra, La Belle Equipe si Comptoir Voltaire. Un numar de 40 de persoane si-au pierdut viata in restaurantele ciurite cu gloante de catre jihadisti.

Ultima ceremonie a avut loc la sala de concerte Bataclan, care a fost redeschisa la un an de la tragedie cu un concert al rockerului britanic Sting.

"Nu-i vom uita. In seara asta avem doua sarcini: mai intai trebuie sa ne amintim de cei care si-au pierdut viata in atac, iar apoi trebuie sa sarbatorim viata si muzica in acest loc istoric", a declarat Sting.

Rockerul britanic si-a inceput primul concert de la Bataclan cu melodia emotionanta "Fragile".

"Nimic nu iese din violenta si nimic nu va iesi vreodata", a cantat Sting in fata multimii, care era formata in principal din rude si prieteni ale celor care si-au pierdut viata in sala Bataclan.

Multimea a inceput sa planga in timpul primei melodii.

"Este pentru prima data in ultimul an cand sunt intr-un spatiu public. Nu am putut sa intru la cinema sau la vreun concert, iar cumparaturile mele sunt livrate la usa - am preferat de multe ori sa stau in locuinta mea. In seara asta preiau din nou controlul asupra vietii mele. Este o datorie, este o obligatie pe care o am sa fiu aici - pentru ca alti 90 de oameni nu pot fi prezenti", a declarat Aurelien, un francez care a supravietuit masacrului de la Bataclan.

Co-proprietarul salii de concerte a declarat ca i-a impiedicat pe doi membrii ai trupei americane Eagles of Death Metal sa participe la concertul de comemorare a victimelor de la Bataclan, ca urmare a comentariilor controversate facute de solistul Jesse Hughes.

"Au venit aici, dar i-am dat afara - sunt lucruri pe care nu le poti uita", a precizat co-proprietarul Jules Frutos.

Insa, managerul trupei americane a dezmintit ca membrii acesteia au incercat sa participe la concertul Sting din sala Bataclan.

Jesse Hughes a starnit un val de critici dure in societatea franceza, dupa ce a declarat la inceputul anului ca angajatii musulmani ai salii de concerte au fost implicati in masacru.

Insa, Hughes a fost totusi prezent duminica la ceremonia din fata salii Bataclan. Acesta are opinii de extrema-dreapta si este un sustinator al lui Donald Trump.

Valul de atentate jihadiste au socat profund societatea franceza, iar premierul a promis sambata ca "terorismul islamist" va fi invins pentru todeauna.

"Terorismul ne va lovi din nou. Dar avem in noi toate resursele si puterea pentru a invinge", a declarat Manuel Valls.

Militarii inarmati pana in dinti patruleaza in continuare in apropierea atractiilor turistice si sunt o amintire vizibila a noii realitati din societatea franceza, dupa ce jihadistii au atacat in urma cu un an inima metropolei cosmopolite Paris.

In fata noilor amenintari, statul francez a adoptat masuri de securitate mai dure - de la cresterea implicarii militare in lupta cu jihadistii Statului Islamic din Siria si pana la implementarea unor masuri drastice in lupta cu extremistii din Franta.

Dupa atacurile jihadiste, Francois Hollande a declarat stare de urgenta, iar aceasta este in vigoare si astazi. Francezii si-au petrecut aproape un an sub un asediu al amenintarii teroriste, care nu a pus insa capat organizarii unor noi atentate.

In ultimul an, francezii au fost loviti de noi atentate teroriste. Un numar de 86 de persoane si-au pierdut viata chiar de ziua nationala, in timp ce urmareau focurile de artificii si sarbatoreau pe promenada din Nisa. 14 iulie trebuia sa fie o sarbatoare pentru francezi, dar a devenit o noua zi de comemorare a persoanelor ucise de terorism, dupa ce un jihadist a intrat cu un camion in multimea de pe promenanda aglomerata.

Toate moscheele suspectate ca propaga un discurs al urii au fost inchise de autoritatile unui stat laic, in vreme ce peste 4.000 de operatiuni anti-teroriste au avut loc sub umbrela starii de urgenta, care ofera politistilor posibilitatea de a organiza perchezitii asupra unor locuinte in mijlocul noptii si de a retine suspecti fara aprobarea prealabila a unei instante.

Doar o optime din raidurile anti-teroriste au dus la arestarea unor suspecti, iar o comisie parlamentara a concluzionat ca aceste operatiuni sunt necesare, dar limitate.