Pentru unii, marca germana nici acum nu a murit. Uitare, nostalgie sau nationalism?

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Marţi, 19 iulie 2016, 13:48 Actualitate | Internaţional

La unsprezece ani de la denominare, unii romani inca traduc preturile in milioane. Este probabil nostalgia de a fi fost milionari, odata. Atasamentul fata de banul vechi nu se manifesta insa doar in Romania. In Germania, la 15 ani de la introducerea monedei Euro, circula inca (dupa cum este formula oficiala) 12,76 de miliarde marci germane. Desi acestea variaza intre pfennig-ul care aduce noroc si bancnota de 500 de marci, majoritatea bancnotelor pastrate ca amintire sunt mai ales de valori mici. Este un semn al nostalgiei sau, mai recent, euroscepticism si nationalism marca AfD?

La finele lunii iunie, Banca Federala a Germaniei (Deutsche Bundesbank) a facut publice cifrele referitoare la vechea moneda: 167,3 milioane de bancnote si 23,5 miliarde de monede, in valoare de 12,76 miliarde DM, (6,53 miliarde de euro) s-ar afla in circulatie. Adica nu chiar in circulatie, la propriu. "Aceste bancnote si monede sunt, in mare masura, pastrate din motive nostalgice sau se afla la colectionari", declara Bundesbank, citata de Tagesschau.de.

Conform unui sondaj Emnid comandat de Postbank acum doi ani, majoritatea oamenilor ar avea "motive sentimentale" de a nu se desparti de vechii bani. 74% dintre respondenti ii pastreaza ca "amintire", 24% ca "investitie", iar 2% pur si simplu au uitat sa-i schimbe la banca. Certitudini in aceasta privinta nu are Bundesbank, care declara: "Putem doar sa facem presupuneri. Desigur ca atat motivatia de colectionar, cat si uitarea sau pierderea din vedere a marcilor germane, depuse undeva, joaca un rol important".

Campioane "la pastrare" sunt bancnotele de 10 marci (72 de milioane de bucati) si monedele de 1 pfennig (asa numitul pfennig norocos), al caror numar se ridica la 9,7 miliarde de bucati. Bundesbank considera insa ca nu toti banii vechi, nereturnati si neschimbati la banca in euro, mai exista la modul fizic. Partial, acestia s-au pierdut sau au fost distrusi complet.

Anual, potrivit raportului publicat de Bundesbank, se schimba bancnote si monede in valoare de 100 de milioane de marci. Desi ritmul schimbarii pare lent, in 15 ani s-au facut progrese remarcabile. La termenul referinta de schimbare a marcii germane in euro, 31 decembrie 2001, in Germania circulau inca DM in valoare de 76,57 miliarde de euro.

Nici alte tari din Eurozona n-au fost scutite de nostalgiile dupa moneda nationala. Francezii si-au plans francul, spaniolii au regretat peseta, italienii au renuntat cu greu la lira lor, asa devalorizata cum era ea la cursul de schimb. Si totusi, in 15 ani, un procent de 95% din monedele nationale ale marilor tari europene au fost preschimbate in euro.

In ce priveste francul si lira italiana, termenul de preschimbare a acestora a expirat. Peseta spaniola poate fi inca valorificata la Banca Nationala a Spaniei pana la finele anului 2020, iar escudo-ul portughez pana in februarie 2022. In Germania, Bundesbank nu a fixat un termen limita de preschimbare a DM, aceasta operatiune putand fi realizata oricand.

Banca Federala apreciaza ca marcile nepreschimbate se afla, in cea mai mare pondere, pe teritoriul Germaniei, insa un oarecare procent s-ar afla si in strainatate, chiar si in Europa de Est. DM se schimba fara comision la Bundesbank, paritatea aplicata fiind 1 € = 1,95583 DM. Greu se recupereaza monezile de cupiura foarte mica, mai ales pfennig-ii, care fie ca n-au fost dusi la banca deoarece nu merita efortul, fie sunt "iremediabil pierduti".

Nu fiecare mai are marci. Insa unii mai au chiar gramezi. Sunt bani uitati prin cotloane sau ascunsi bine. Sunt bani pastrati din ratiuni nostalgice, dar si de teama ca Euro s-ar putea dovedi instabil si moneda nationala va reveni candva.

Cantitati importante de marci au fost descoperite din intamplare: niste mostenitori ar fi descoperit multi bani-gheata in magazia de carbuni a unui imobil vechi, pe care l-au mostenit. Alta comoara in D-Mark ar fi fost gasita cu prilejul renovarii unei bai, cand a fost scoasa cada.

In timp ce Bundesbank face eforturi sa recupereze banul scos din uz, se observa insa si un contra-curent, care are de-a face cu noul val politic de sorginte nationalista si anti-Euro ce a luat avant in Germania, incepand cu 2013. Este vorba de propaganda partidului Alternativa pentru Germania (AfD).

Fondat in februarie 2013 la Berlin, AfD a reusit sa intre in Parlamentul European si sa-si trimita reprezentanti in cateva parlamente regionale. Ca "Partid anti-Euro", AfD speculeaza in spirit populist nostalgii. Una dintre acestea este cea vizavi de moneda nationala, Deutsche Mark.

Pe site-ul afiliat afd-gold.de se vindeau, la un moment dat, nu doar becuri de iluminat traditionale (ca protest la interzicerea acestora de catre UE), ci si marci germane. Moneda memoriala de 1 DM in aur, cu o greutate de 12 grame si puritate 999,9/1000 e un produs care s-a vandut ca painea calda, desi costa mult (actualmente 650 euro).

"Aceasta moneda a fost scoasa ca prima moneda de aur a Republicii Federale Germania, la comanda Bundesbank, exclusiv in anul 2001, cu prilejul despartirii de  marca germana” se preciza in descrierea produsului cu un „tiraj” de 1 milion de exemplare.












Material sustinut de Provident

​INTERVIU Stefan Liiceanu - trecerea de la carti la produse japoneze traditionale via piata financiara

Dupa 17 ani petrecuti in Japonia, timp in care a lucrat in domeniul financiar, Stefan Liiceanu a decis sa deschida in locul fostei Librarii Humanitas din Fundul Curtii, Takumi - un magazin in care sunt comercializate produse japoneze traditionale. In cadrul, proiectului "10 ani", Provident vrea sa arate cum se vede Romania ultimilor 10 ani, dar si Romania urmatorilor 10 ani, prin ochii unor tineri care au avut succes. "Cred ca cel mai important este sa faci ce iti place. Productivitatea se vede atunci cand faci ceva cu pasiune, nu cand faci ceva pentru ca trebuie."
1880 vizualizari
  • +2 (4 voturi)    
    titlu (Marţi, 19 iulie 2016, 14:01)

    dum_i [utilizator]

    A trebuit sa citesc doar titlul ca sa stiu ca e un articol marca "dani".

    Tanti, chiar nu ne intereseaza subiectele astea. Mai bine transcrie si tu ceva din presa din paraguay, chile, macar sa vedem ceva exotic.
  • +1 (1 vot)    
    Ce-ati nimerit-o, doamna (Marţi, 19 iulie 2016, 14:02)

    mitg [utilizator]

    "Este probabil nostalgia de a fi fost milionari, odata."

    Sunt convins ca este nostalgia de a fi fost milionari odata, nu obisnuinta sau comoditatea de a spune "doua milioane" in loc de "200 RON", sau chiar mai sumbru, la ce populatie imbatrinita avem, pur si simplu lipsa capacitatii de adaptare.

    Nostalgia ... un roman frumos.
    • 0 (0 voturi)    
      A fost si un pic de lipsa de inspiratie a BNR (Marţi, 19 iulie 2016, 14:45)

      Ritzi Pitzi [utilizator] i-a raspuns lui mitg

      Daca noile bancnote aveau alt aspect (culoare, grafica) fata de cele vechi, populatia s-ar fi obisnuit mai usor cu leii noi (RON e doar un cod, ca si ROL sau USD).

      Dar din moment ce au circulat in paralel, oamenilor le-a fost si lene sa citeasca ce scrie pe noii bani si daca au avut de platit 1,95 lei noi au dat o bancnota de 1 leu nou si una de 10.000 lei vechi, zicand ca obiectul costa 19.500 de lei. Reflexul s-a pastrat si dupa ce au iesit din circulatie leii vechi, pentru ca oamenii nu citesc valoarea banilor, ci ii recunosc dupa aspect.

      Au trecut 11 ani si exista vanzatori care ma asalteaza cu preturi in lei vechi si obliga sa fac conversii in minte sau emisiuni TV in care se folosesc preturi in lei vechi, mai ales cand este vorba de stiri cu furturi, fraude etc., pentru ca da mai bine la prostime cand aude ca s-a produs o paguba de 1 miliard de lei vechi, in loc de 100.000 lei noi...
  • 0 (0 voturi)    
    da (Marţi, 19 iulie 2016, 16:45)

    bec [utilizator]

    in franta inca am vazut multi care evalueaza casele in franci, si nu-i asa usor ca la rol ron, citeva zerouri, trebuie sa imparti la 7, ei si?
  • 0 (0 voturi)    
    greseala (Miercuri, 20 iulie 2016, 11:10)

    Ilidia [utilizator]

    In ce priveste leul greseala este a BNR, care a acceptat o perioada de circulatie in paralele mult prea lunga. Cei mai in varsta isi aduc aminte de o reforma monetara de prin anii '50, cand trecerea s-a facut intr-o singura zi si nimeni n-a mai folosit doua "exprimari" pt. preturi. Un alt motiv este "lenea" oamenilor...


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri