Tabăra pro-UE nu și-a dorit niciun moment ca migrația să devină subiectul principal al campaniei pentru referendumul la care britanicii vor vota joi dacă Regatul Unit rămâne sau nu în Uniunea Europeană. Dar cu numărul anual al imigranților la cel mai înalt nivel din ultimele decenii, cu zone din Londra unde mirosurile și sunetele îți sugerează că ești oriunde altundeva dar nu în capitala Marii Britanii, inevitabilul s-a produs.

Afis al campaniei care militeaza impotriva BrexitFoto: Hotnews

Tabăra pro-Brexit a apelat la manipulări sau chiar dezinformări grosiere pe tema migrației, dar aici vă prezentăm doar acele argumente bazate pe date reale. Și cel mai important pentru noi: cum va fi afectat statutul românilor care deja lucrează sau doresc să lucreze în Anglia în cazul unui Brexit.

CRIZA REFUGIAȚILOR

Argumentul taberei Brexit: ieșirea din UE ar reda Marii Britanii controlul asupra granițelor sale, aspect esențial în contextul crizei refugiaților cu care se confruntă Europa. Anul trecut au existat peste 1.8 milioane de treceri ilegale ale frontierelor UE (sursa: Frontex), dovadă a incapacității autorităților de la Bruxelles de a controla granițele Uniunii.

Contra-argumentele taberei pro-UE: Marea Britanie nu este parte din zona Schengen și principiul european al liberei circulații nu împiedică autoritățile britanice să controleze și să refuze intrarea în Regat a unui cetățean UE dacă există motive pentru asta. Dintre toate statele UE, în Marea Britanie se înregistrează cel mai scăzut număr de cereri de azil din partea refugiaților raportat la numărul de locuitori. Marea Britanie beneficiază și de dreptul de a returna refugiații non-UE în țara în care au pătruns pe teritoriul Uniunii Europene.

PRESIUNEA IMIGRANȚILOR

Argumentul taberei Brexit: numărul mare al imigranților pune presiuni mari pe sistemul de sănătate, pe asigurările sociale și pe piața imobiliară. Există orașe unde numărul mare al imigranților i-a determinat pe localnici să-și trimită copiii la școli din localități învecinate sau să-și schimbe medicul de familie. Pentru a face față creșterii populației, 240 de case ar trebui construite zilnic în Marea Britanie în următorii 20 de ani.

Contra-argumentul taberei pro-UE: 85% dintre cetățenii UE care au emigrat în Marea Britanie sunt plătitori activi de taxe în valoare totală de 3 miliarde de lire sterline pe an, în timp ce beneficiile sociale anuale pe care le primesc nu depășesc jumătate de miliard de lire sterline. Din acești bani, 27 milioane de lire sunt plăți în beneficii pentru copiii imigranților, un subiect foarte exploatat de campania pro-Brexit. Cele 27 milioane de lire reprezinta mai puțin de 0.005% din totalul cheltuielilor publice.

Statisticile arată că majoritatea imigranților din Marea Britanie sunt mai educați decât media cetățenilor britanici. Cum majoritatea imigranților sunt tineri, cheltuielile cu asistența medicală nu sunt mari, dar cele cu educația pentru copii da. Numeric, ajutoarele sociale pentru imigranți sunt mai puține decât cele destinate autohtonilor. Peste o cincime din personalul medical este format din imigranți, în lipsa acestora sistemul medical britanic ar fi în colaps.

Problema presiunilor pe sistemul medical și social poate fi rezolvată prin creșterea încasărilor din impozite și construirea de școli și spitale noi. În plus, o creștere de 1% a migrației duce la o creștere a PIB-ului de 1,5% (estimare a Națiunilor Unite).

NUMĂRUL IMIGRANȚILOR

Argumentul taberei Brexit: numărul imigranților în Marea Britanie este în creștere continuă în ultimul deceniu, ajungând la 333.000 pe an, cel mai mare în ultimele decenii, 55% dintre ei fiind cetățeni UE. Nordul Angliei experimentează cea mai mare creștere de populație non-britanică. Cei mai mulți imigranți cetățeni UE în Marea Britanie sunt polonezii, irlandezii și românii.

Contra-argumentul taberei pro-UE: Norvegia și Australia, două state non-UE date frecvent drept exemplu pozitiv de susținătorii Brexit, au un număr anual de imigranți pe cap de locuitor mai mare decât Marea Britanie. Jumătate din numărul anual al imigranților sunt în Marea Britanie pentru studii, reprezentând așadar o sursă importantă de venituri pentru universitățile din Anglia, iar 97.000 sunt personal înalt calificat.

Tabăra pro-UE atrage atenția că peste un milion de britanici locuiesc în Spania și 175.000 în Franța. Toți aceștia își vor pierde drepturile pe care le au astăzi ca cetățeni europeni, asta implicând asigurările medicale, dreptul la proprietate sau la protecție din partea statului în care rezidă.

Cum afectează un posibil Brexit interesele muncitorilor și studenților români

  • Susținătorii Brexit afirmă că imigranții cetățeni UE care deja muncesc legal în Marea Britanie vor avea dreptul să rămână în continuare. În eventualitatea unui Brexit, statutul lor legal urmează să fie stabilit în perioada negocierilor de ieșire din UE care nu se vor finaliza mai devreme de 2019-2020.
  • Din 2014 există o lege care permite autorităților britanice să-i expulzeze pe imigranții (inclusiv români) care nu și-au găsit un loc de muncă după 6 luni de căutări active, dar această regulă nu a fost strict implementată până acum. Este așadar probabil ca după un Brexit implementarea acestei reguli să fie mai severă, mai ales că trei sferturi dintre cetățenii europeni care lucrează în Marea Britanie nu îndeplinesc condițiile actuale necesare pentru obținerea unei vize de către muncitorii non-UE (conform Oxford Migration Observatory).
  • În eventualitatea unui Brexit, britanicii ar putea introduce un sistem de puncte, similar celui existent în Australia, pentru imigranții cetățeni UE. Criteriile de acceptare pe piața forței de muncă din Marea Britanie se vor baza pe aptitudinile profesionale și pe capacitatea de a vorbi limba engleză. Detaliile referitoare la acest sistem de puncte nu sunt încă foarte clare.
  • Deja anterior unui posibil Brexit, premierul David Cameron a obținut ca alocațiile copiilor imigranților să fie indexate la nivelul țării în care aceștia locuiesc. Aceste alocații foarte probabil vor fi anulate în eventualitatea unui Brexit dacă țara de rezidență a copiilor nu este Anglia.
  • Nu este clar dacă taxele la facultățile din Anglia, care sunt o destinație preferată a românilor care vor să studieze în afară, vor fi crescute pentru cetățenii UE ulterior Brexitului. În prezent, cetățenii non-UE care studiază în Anglia plătesc aproape dublu față de studenții UE. Este foarte posibil ca după un Brexit studenții români să nu mai poată accesa împrumuturi din partea statului britanic.
  • Nu este clar cum va fi afectat dreptul la liberă circulație în eventualitatea Brexitului. Dacă va fi urmat modelul Norvegiei, atunci libera circulație nu va fi afectată.