Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Interviu cu Armand Gosu. Ce vrea Romania la Summitul de la Varsovia? (+Video)

de L.P.     Contributors.ro
Vineri, 17 iunie 2016, 12:59 Actualitate | Internaţional

Armand Gosu
Foto: Hotnews

Summitul de la Varsovia va fi un moment definitoriu pentru stabilitatea in regiune.  Care sunt interesele Romaniei acolo, ce doreste si ce sperante are?

Din pacate n-am avut o dezbatere interna consistenta asupra acestui subiect. Aceleasi articole documentate pe contributors sau in revista 22, numai ca ele alimenteaza discutia pe o nisa foarte subtire iar impactul lor asupra establishment-ului de politica externa, aparare si securitate este foarte redus. Ironia face ca am participat la discutii in Polonia, Tarile Baltice, in 2015, atunci cand corpul de experti din aceste tari pregatea agenda pentru Varsovia, iar obiectivele Romaniei pentru summitul NATO nu-mi sunt clare nici macar acum, cu trei saptamani inainte de deschiderea lui.

La inceputul acestui an, ministrul Motoc a lansat ideea unei flote NATO la Marea Neagra, ca proiect romanesc destinat riveranilor. Toata presa internationala, analistii militari si cei de securitate, au vorbit despre flota NATO de la Marea Neagra, compusa din nave romanesti, bulgaresti si turcesti, care actioneaza in comun. Oficial nu i s-a spus flota, ca sa nu speriem Moscova, am fost asigurati. Intre timp, s-a dovedit ca aceasta poveste cu NATO la Marea Neagra e un fel de banc cu Radio Erevan. Chiar din gura presedintelui Iohannis am aflat ca proiectul romanesc nu e despre flota ci despre exercitii comune. Mai mult, o flota NATO ar fi chiar o prostie, ne-a asigurat presedintele. Domnul Iohannis a oferit aceste precizari, dupa ce cu cateva ore inainte, guvernul de la Sofia, din ratiuni de politica interna, a declarat ca refuza sa se alature flotei comune in Marea Neagra, contrazicandu-l pe presedintele Plevneliev, care cu o zi mai devreme, a spus ca va sprijini initiativa Bucurestiului.

Proiectul de flota sau mai nou de exercitii comune, cine stie cum o sa fie numit saptamana viitoare, a pornit prost de la inceput. Bucurestiul a discutat mai mult cu Washington-ul decat cu Ankara si Sofia acest subiect. Daca Bulgaria, Romania si Turcia nu pot colabora intr-un proiect defensiv intr-un moment atat de important, e greu de crezut ca el va putea fi promovat la summitul de la Varsovia, cu sanse de implementare. Chiar daca initiativa va figura in declaratia finala, operationalizarea va cere, pe langa vointa politica, timp si multi bani.

Depasind emotia acestui incident recent din relatia cu Sofia, impresia pe care am avut-o a fost ca Bucurestiul, formuland foarte tarziu initiativa la Marea Neagra, n-a avut mari asteptari de la acest proiect. Balticii si polonezii au facut lobby insistent tot anul 2015 pentru dislocarea de forte NATO in regiunea lor. Au organizat zeci, daca nu cumva sute de dezbateri internationale, la Washington, Londra, Berlin, Paris, Varsovia, Tallin, Riga, Vilnius cu participari prestioase. Doar cinci luni nu sunt suficiente pentru a convinge partenerii de importanta proiectului tau. Mai mult, nu cred ca s-au coordonat prea bine institutiile romanesti in promovarea lui. Ultima conferinta, si poate cea mai importanta, a fost organizata de CEPA la Bucuresti, la Palatul Cotroceni, la initiativa americanilor, nu a partii romane. Pare ca unii dintre demnitarii romani nu prea inteleg cum functioneaza institutii precum NATO, cum se iau deciziile, cum se organizeaza campaniile de diplomatie publica.

De ce Marea Neagra, flancul sudic, nu se bucura de aceeasi atentie, iar deciziile care se vor lua la Varsovia, nu vor fi echilibrate, asa cum acuza presedintele Iohannis?

Sunt cauze obiective pentru care atentia NATO este concentrata pe flancul nord-estic, Estonia, Letonia, Lituania oferind un sol bun pentru desfasurarea tacticilor rusesti de razboi hibrid. Statele baltice sunt si foarte greu de aparat, sunt simulari facute de experti americani cu totul ingrijoratoare, practic in cazul unei invazii masive ele pot rezista doar cateva ore. Iar pana aduci trupe NATO de la bazele din Germania trec cateva zile. Nu se stie daca le mai poti introduce in teatrul de operatiuni, pentru ca din regiunea Kaliningrad poti inchide ¬pasul¬ Suwalki, iar trupele si tehnica de lupta raman blocate in Polonia. Nu mai pot trece in Lituania.

Flancul sud-estic nu e deloc mai simplu. Mi-e teama ca e chiar mai complicat. In cele din urma, prin actiunile din august 2008 si in februarie 2014, Moscova a aratat ca este dispusa sa practice revizionismul teritorial cu prioritate in ecosistemul Marii Negre, nu in cel baltic devenit acum punctul focal al Aliantei. Presupun ca la MapN, SRI, SIE se intelege faptul ca anexarea Crimeei are valoare de game changer, modificand substantial arhitectura de securitate si ca in peninsula rusii au avansat serios in a construi capabilitati A2/AD, anti-access si area denial, si ca in curand o bubble, sa traducem prin bula sau mai bine umbrela, ar putea extinde zona de interdictie controlata de Rusia, pana aproape de litoralul romanesc, cu tot cu zona economica exclusiva. Lucrurile pot evolua dramatic. In caz de conflict, ai putea constata ca nu ai acces maritim nu doar in portul Constanta, ci nici macar aerian la baza de la Kogalniceanu. Dar pentru asta rusii ar trebui sa construiasca o umbrela, mai mare decat cea din Kaliningrad. Rachetele Iskender au o raza de 500 km. Iar de la baza militara rusa de la Sevastopol pana la Constanta sunt 390 km in linie dreapta. Mai mult, experti militari romani precum Claudiu Degeratu, vad posibile scenarii in care sisteme navale anti-acces pot fi aduse in buza coastei romanesti extinzand zona de interdictie adanc in teritoriul nostru. In acelasi timp toata discutia despre exercitiile comune ale statelor riverane arata de fapt cat de putin se intelege amenintarea pe care un bastion A2/AD in Crimeea o genereaza pentru Marea Neagra. De parca solutia unei descurajari credibile ar consta in cateva exercitii comune. Din aceasta perspectiva ar fi nevoie de conturarea unui arhitecturi regionale, de un filtru comun de threat assessment, de o doctrina comuna pentru operatiuni integrate aer-apa, de dezvoltarea si asamblarea complementara a capabilitatilor necesare (probabil chiar propriile perdele A2/AD), cu perspectiva ca eventualele brese sa fie suplinite (chiar rotational) de Alianta. Ar fi inceputurile schematizarii unei descurajari credibile la Marea Neagra. Mi-e teama ca in unele centre de analiza militara occidentale se pornise deja de la premisa ca Marea Neagra este pierduta, ca Romania, Bulgaria si Turcia nu vor reusi sa compuna impreuna nici un proiect viabil, iar Rusia va bloca din Crimeea accesul NATO in regiune si, mai mult, ar putea scoate cu totul Ucraina de la Marea Neagra, prin relansarea proiectului Novorossiia.

In afara de proiectul romanesc de la Marea Neagra, recent secretarul general Stoltemberg a anuntat la ultima ministeriala oferta Romaniei de a gazdui o brigada NATO. Ar putea aceasta echilibra flancurile nordic si cel sudic, subiect pe care presedintele Iohannis a insistat mai mult in ultimele saptamani?

In absenta detaliilor, cred ca e vorba de regandirea proiectului Diviziei Multinationale de Sud-Est a NATO, cu sediul la Bucuresti, o structura anuntata anul trecut, comandata de generalul de brigada Uifaleanu, care in 2016 trebuie sa atinga capacitati operationale initiale si capacitati complete in 2018. De fapt, Divizia de Infanterie Dacica, care apara 30% din teritoriul tarii, s-a transformat in Divizia Multinationala, incetand sa existe. Unitatile de lupta ale vechii divizii Dacica au fost transferate catre celelalte doua divizii, Getica si Gemina. De vreme ce era tot mai clar ca Divizia Multinationala, care ar fi trebuit sa aiba 10-15.000 militari, are sanse foarte mici sa se materializeze, se incearca acum formarea macar a unei brigazi multinationale, compusa din 3.000-5.000 de militari. Deci se incearca o dezvoltare pe etape a proiectului anuntat anul trecut, plecand de la Comandament, unitati auxiliare, la care se adauga aceasta prima brigada.

Problema insa ramane de clarificat, nu se stie cine din NATO mai participa la aceasta brigada, in afara de militarii romani si cei 400 de militari bulgari anuntati recent. In conditiile in care pentru cele 4 batalioane NATO din Polonia si Tarile Baltice s-au gasit greu militari, care vin prin rotatie in aceste tari, nu e deloc limpede ce tara va oferi militari pentru brigada multinationala din Romania. Si pana la urma miza unei prezente credibile de descurajare, practic masura solidaritatii aliate, tine de stimularea unei participari semnificative a unor state din Vechea Europa. Or, de pe acest front nu se aude nimic. Participa si ne-membrii NATO, Ucraina sau Georgia sau nu participa. Poate ca Bucurestiul ar fi trebuit sa plece de la bun inceput de la un batalion multinational, cum fac polonezii si balticii. O brigada pare in acest moment un proiect aproape irealizabil. Nu te iau partenerii in serios. Cu atat mai fantezist este in acest moment proiectul unei divizii. Aceste deplasari de trupe, trageri in poligon, exercitii complexe de inter-operabilitate nu sunt ieftine, costurile lor trebuiesc prevazute in bugetele ministerelor apararii din statele membre NATO. De aici si reticenta cu care sunt anuntate aceste participari la formate multinationale.

Anaconda 16 este cel mai amplu exercitiu militar NATO de dupa incheierea Razboiului Rece. Cum interpretati ratiunile acestui exercitiu? Este exagerat fata de posibilitatea reala a unui atac din partea Rusiei?

Anaconda 2016 este cel mai mare exercitiu militar. Circa 31.000 de militari din 24 de tari membre si partenere NATO (participa Suedia si Finlanda pentru prima data la astfel de manevre) iau parte la acest exercitiu care a inceput la Varsovia, la 7 iunie, si care dureaza 10 zile. Obiectivul Anaconda 16 este sa antreneze si integreze comandamentul national polonez si structurile lui de forta intr-un mediu multinational aliat. La manevre participa 14.000 de militari americani, cel mai numeros contingent de peste Atlantic dislocat in Est, spre granita Rusiei, de la destramarea URSS. Cea mai mare parte a militarilor si tehnicii de lupta americane provine de la bazele din Germania. Obiectivul tactic este apararea unui stat baltic in fata unei agresiuni a Rusiei, in sensul descris de rapoartele RAND Corporation, publicate la inceputul anului si reflectate si in presa din Romania. Amintiti-va cum acele rapoarte se concentrau pe vulnerabilitata balticilor, mai ales a Estoniei, in fata unui atac rusesc. Este o impresionanta desfasurare de forte, cu tancuri, elicoptere de asalt, vehicule blindate, nave maritime si fluviale, cu poduri mobile peste Vistula. In acelasi timp se desfasoara un alt exercitiu, Baltops 2016, care dureaza pana la 19 iunie, la care participa alaturi de statele NATO, Suedia si Finlanda, doua tari neutre. Aceste manevre aduna aproximativ 5000 de militari, zeci de nave si avioane si se exerseaza operatiuni anti-submarin, desant de forte amfibii, toate concentrate pe statele baltice, in primul rand.

Prin aceste exercitii, Washington-ul transmite aliatilor de pe flancul nord-estic ca SUA sunt un partener de nadejde, ca desi nu vor impinge spre Est bazele militare permanente aflate acum in Germania, sunt prezente in Europa de Est cu tehnica de lupta si cu militari sub forma unei brigazi de blindate care se va roti la frontiera estica a NATO, dar si a unor forte suplimentare, adevarat nu foarte mari, care vor fi dislocate in Polonia si Tarile Baltice. Acest lucru e facut posibil de viitorul buget alocat de Pentagon cheltuielilor militare din Europa care vor creste de patru ori, ajungand in 2017 la 3,4 miliarde de dolari SUA.

Spuneti ca ar putea fi exagerat. Nu, dupa anexarea Crimeei nici o masura de asigurare si descurajare nu este exagerata. Rusia care in 2014 a efectuat manevre in zona la care au participat peste 70.000 militari, se plange acum ca e amenintata de acest exercitiu, ca este incercuita de NATO, ca va riposta. Mai cu temei se pot considera amenintate tarile din flancul estic, mai ales tarile baltice, care sunt si foarte greu de aparat. Or, Anaconda 16, tocmai acest lucru isi propune sa demonstreze, unitatea si soliditatea NATO inaintea summitul-ului de la Varsovia. Cu toate acestea balticii si polonezii sunt dezamagiti, ei reprosand aliatilor ca unitatile propuse a fi dislocate sunt mai degraba simbolice iar rotatia trupelor nu este o solutie capabila sa descurajeze agresivitatea Rusiei.

Cum va fi tratata problema Moldovei la Varsovia? Care-s optiunile? Cum e vazuta acum Republica Moldova de catre Aliati?

Nu cred i se va acorda o atentie speciala. Americanii jenati de asocierea lor cu Plahotniuc nu vor promova dosarul. Tot in sarcina flancului estic, mai ales a Romaniei, ramane Republica Moldova. Administratia de la Chisinau e abulica, se contrazic institutiile intre ele. In documentul final sper ca va fi mentionata Moldova, macar cateva aspecte generale, conflictul transnistrean, rolul Rusiei in destabilizarea regiunii. De vreme ce Moldova nu are mari ambitii, Chisinaul nu se va lupta pentru a obtine o cooperare militara intarita cu NATO, cum face guvernul de la Tbilisi. S-a mai vorbit de initiative NATO pentru a oferi tarilor din Parteneriatul pentru Pace noi proiecte de consolidare institutionala in zona apararii, dar nu e clar daca se concretizeaza ceva la summit. Cred ca Moldova va fi foarte fericita daca va fi mentionata in Declaratia finala a sefilor statelor NATO adoptata la Varsovia. Nu cred ca putem spera mai mult pentru Chisinau. Din pacate se rateaza un moment foarte bun, cand Vestul era dispus sa poarte negocieri mai seriose privind securitatea Moldovei, in contextul razboiului din Ucraina.













[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
888 vizualizari





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă