Presedintii brazilieni Fernando Henrique Cardoso (1994-2002) si c (2003-2010) si-au dus mandatele fara probleme pana la capat, trecand sub uitare ca patru dintre predecesorii lor i-au lasat locul vicepresedintelui in istoria recenta a tarii, comenteaza AFP, citata de Agerpres.
Aceste episoade au fost rememorate odata cu lupta pentru putere dintre Dilma Rousseff si vicepresedintele sau, Michel Temer, care pregateste un nou cabinet asteptand ca aceasta sa fie indepartata de la putere miercuri de catre Senat.
Doi vicepresedinti au ajuns la putere inainte de lovitura de stat militara din 1964, cand cei doi membri ai perechii executive erau alesi separat, si nu dupa modelul american - colistieri - ca in prezent.
In 1954, cand Getulio Vargas s-a sinucis la Palacio do Catete, la Rio de Janeiro- capitala Braziliei la acea data-, el a fost inlocuit de adjunctul sau, Cafe Filho, nevoit sa se retraga in anul urmator din motive de sanatate.
In 1961, vicepresedintele Janio Quadros se afla in China cand a fost luat prin surprindere de demisia presedintelui Joao Goulart.
In 1985, cand militarii au abandonat puterea dupa 21 de ani dictatura, ei au organizat alegeri indirecte in urma carora Tancredo Neves a ajuns presedinte, iar Jose Sarney vicepresedinte.
Tancredo Neves nu a ajuns niciodata sa se instaleze la Palacio do Planalto, la Brasilia: in ajunul investiturii, a trebuit sa fie internat in spital din cauza unei hemoragii intestinale. Nu a mai parasit spitalul, unde a decedat dupa 40 de zile. Iar Jose Sarney i-a preluat functia.
In 1992, vicepresedintele Itamar Franco l-a inlocuit pe presedintele Fernando Collor, indepartat de la putere prin deschiderea unei proceduri de demitere pentru coruptie. Fernando Collor a demisionat trei luni mai tarziu, cand Senatul se pregatea sa il declare vinovat.
Controversata procedura de demitere a presedintei Dilma Rousseff pentru cosmetizarea conturilor publice a fost aprobata pe 17 aprilie cu o majoritate zdrobitoare de peste doua treimi dintre deputati (367 din totalul de 513).
Senatorii urmau sa se pronunte miercuri cu majoritate simpla asupra suspendarii mandatului presedintei de stanga pentru o perioada de maxim 180 de zile, cu scopul de a o supune unui proces oficial de demitere.
Rezultatul votului este dincolo de orice indoiala, peste 50 de senatori din totalul de 81 sustinand deschiderea procesului.
La final, votul a doua treimi dintre senatori (54 din 81) va fi necesar pentru a o demite pe Dilma Rousseff, in caz contrar ea urmand sa isi reia prerogativele.
