Apar primele fisuri in tandemul format de presedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, si de premierul sau Ahmet Davutoglu, al carui viitor incepe sa devina nesigur, scrie AFP.
Cand a fost ales presedinte, in august 2014, dupa trei mandate de prim ministru, Erdogan l-a desemnat ca succesor al sau pe Ahmet Davutoglu, fostul sef al diplomatiei, pariind pe docilitate.
Dar acest om de formatie universitara a reusit sa-si construiasca un loc pe scena politica turca, folosind o retorica inflamanta si negociind in ultimele saptamani un acord cu Bruxellesul privind migrantii, care ar trebui sa ofere Turciei o scutire de vize pentru accesul in Uniunea Europeana.
Saptamana trecuta, instanta de conducere a Partidului Justitiei si Dezvoltarii (AKP) i-a retras lui Davutoglu, presedintele sau, puterea de a numi lideri ai partidului la nivelul provinciilor si districtelor. Aceasta decizie a fost perceputa ca prima lovitura intr-o campanie care vizeaza subminarea autoritatii sale.
Chiar daca Davutoglu conduce oficial AKP, Erdogan, care ar trebui sa se plaseze deasupra clasei politice, in calitate de presedinte, dispune de numeroase parghii in aceasta formatiune politica pe care a infiintat-o in 2001.
"Exista in mod inevitabil un potential pentru confruntari si a inceput deja", afirma Ilter Turan, profesor de stiinte politice la Universitatea Bilgi din Istanbul. "Evident, este vorba despre oameni politici ambitiosi, exista deci suficiente motive sa credem ca exista o lupta importanta pentru putere in cadrul partidului conducator", a aratat el.
Potentialii succesori ai lui Davutoglu sunt numerosi si doua nume sunt in mod frecvent citate de presa: Binali Yildirim, vechi tovaras de drum al lui Erdogan si ministru al Transporturilor, si Berat Albayrak, ministrul Energiei si ginerele presedintelui.
"Nu ma tem decat de Allah"
Decizia de a reduce puterile lui Davutoglu, adoptata in 29 aprilie de Comitetul executiv (MKYK) al AKP marcheaza, pentru numerosi observatori, o schimbare in istoria acestui partid care isi afisa cu mandrie unitatea de la preluarea puterii, in 2002.
"AKP a reusit pana acum sa nu lase dezacordurile interne sa degenereze in lupta pentru putere", subliniaza Turan, care reaminteste ca Turcia are o lunga istorie de conflicte intre seful de stat si primul ministru de la presedintia lui Turgut Ozal in 1989.
O destabilizare a AKP, partid care conduce singur tara din 2002, ar putea avea consecinte mari in conditiile in care Turcia traverseaza mai multe crize de amploare: amenintarea jihadista, relansarea conflictului kurd, razboiul din Siria, afluxul de refugiati.
"Dezvoltarile din cadrul AKP afecteaza puternic viitorul tarii", subliniaza intr-un editorial al Hurriyet Abdulkadir Selvi, un fin cunoscator al AKP.
Responsabilii turci au dezmintit pana in prezent orice tensiune intre Erdogan si Davutoglu. Purtatorul de cuvant al AKP, Omer Celik, a negat orice "criza", afirmand ca decizia MKYK nu este decat o masura "tehnica" cu care seful de guvern a fost de acord.
De la alegerea sa ca presedinte in august 2014, Erdogan nu si-a ascuns ambitia de a modifica legea fundamentala a tarii pentru a instaura un regim prezidential, un proiect sustinut public de Davutoglu, care nu pare insa prea grabit sa il si aplice.
Reactionand marti pentru prima oara fata de acuzatiile de tensiune, Davutoglu a spus: "Prea putin conteaza discordia pe care unii incearca sa o semene, prea putin conteaza ce scriu unii, nu ma tem decat de Allah".
Presedintele urmeaza sa il primeasca miercuri pe seful sau de guvern, o intalnire saptamanala care de obicei are loc hoi. "Aceasta intalnire va fi critica", a scris miercuri Selvi, in Hurriyet: "Fie dificultatile care deschid drumul unor probleme intre presedinte si premier vor fi eradicate si o relatie bazata pe incredere va fi stabilita, fie va fi facut ceea ce este necesar".
Apropiat de Erdogan, seful Parlamentului, Ismail Kahraman, a subliniat recent ca "o masina care are doi soferi nu poate avansa fara a face un accident. Inevitabil, va fi un accident".
