​ANALIZA Cum a construit Spania trenurile de mare viteza - O poveste despre eficienta, coruptie, modernitate si controverse

de Vlad Barza     HotNews.ro
Miercuri, 30 martie 2016, 9:57 Actualitate | Internaţional

Tren AVE de la Renfe
Foto: Wikimedia Commons
​Cei 620 de km dintre Madrid si Barcelona sunt parcursi in doua ore si jumatate cu trenul, in timp ce la noi, o calatorie pe o distanta atat de mare poate dura 15 ore. Spania are cea mai extinsa retea de linii ferovaire de mare viteza din Europa, a investit peste 60 miliarde euro si construieste in continuare. Insa nu a scapat de scandaluri de coruptie, preturile biletelor sunt mari si toate investitiile au fost facute de stat, astfel ca este greu ca aceste trenuri sa devina rentabile. In articol puteti citi cum a construit Spania aceste legaturi, ce lucruri au fost revolutionate si care este partea intunecata a unei retele feroviare de vis.

Informatia pe scurt

  •  Spania are cea mai extinsa retea de trenuri de mare viteza din Europa, peste 3.200 km. Cele mai rapide trenuri ating 320 km/h si pe liniile de mare distanta viteza medie este de peste 200 km/h.
  •  S-au investit peste 60 miliarde euro in retea si au fost si scandaluri de coruptie si unele proiecte au fost anulate. Insa trenurile exista si au scurtat enorm timpii de calatorie, astfel ca de la nord la sud, 1.100 km pot fi parcursi in sub sase ore.
  •  Contestatarii spun ca s-a investit enorm si ca nici pe termen foarte lung investitiile nu vor putea fi recuperate, astfel ca aceste trenuri vor fi un lux neprofitabil la infinit.
  •  Un tren spaniol de mare viteza parcurge chiar si cinci kilometri pe minut, astfel ca opririle necesita distante foarte mari. Tocmai de aceea, durata calatoriei poate creste consistent chiar si daca trenul opreste doar intr-o gara sau doua.
  •  Spania ar fi vrut ca pana in 2020 sa ajunga la o retea de 9.000 km, insa din cauza crizei si a costurilor mari, nu se va ajunge nici la 5.000 km.
  •  Costurile unui kilometru de linie feroviara de mare viteza variaza intre 10 si 25 milioane euro. In Spania, aceste linii de mare viteza au determinat multi oameni sa aleaga trenul in loc de avion, mai ales ca garile sunt in centru si formalitatile de imbarcare sunt mai rapide decat la aeroport.
  •  Prima linie a fost lansata in 1992 de la Madrid la Sevilla, ideea fiindca ca mediul de afaceri din sudul tarii sa fie stimulat prin legaturi mult mai rapide cu centrul.

Un fel de avion pe sine

La uriasa gara Puerta de Atocha din Madrid urcarea intr-un tren de mare viteza al companiei spaniole de stat RENFE nu este deloc banala. Cu biletul cumparat de pe internet sau de la automat mergi la punctul de checkin, bagajul iti este scanat si poti intra in terminalul de plecari, fara a fi nevoie insa si de controlul corporal in stil aeroport.

In terminal este multa lumina, se gasesc fotolii confortabile si 14 usi mari de sticla ce corespund fiecarui peron de la care pleaca un tren AVE, Alvia sau Avant, cele trei tipuri de trenuri ultra-rapide care depasesc in fiecare calatorie 200 km/h,. Pe tabela apare numarul peronului si trebuie sa te indrepti catre el cu biletul in mana, pentru ultma verificare rapida. Apoi ajungi pe peron si te urci in trenul super-aerodinamic ce arata ca un avion la interior. Nu exista WC-uri mizerbaile, nici geamuri care nu se inchid si mai ales nici intarzieri. Evident ca sunt 100% excluse targuielile cu "nasul" pentru ca nu ai cum sa urci fara bilet.

Spania a ajuns sa aiba cea mai mare retea europeana de trenuri de mare viteza, peste 3.200 km, fiind depasita in lume doar de China si Japonia. Desi reteaua spaniola este mai intinsa decat cea franceza, in Franta numarul calatoriilor efectuate este net superior.



Caile ferate spaniole nu erau deloc grozave pana la aparitia super-trenurilor. Trenurile erau vechi si lente, iar oamenii nu prea le apreciau. Apoi, premierul Felipe Gonzales a decis in anii 80' sa marcheze revenirea Spaniei la democratie de dupa opresivul regim Franco si prin construirea unor linii de mare viteza care sa stimuleze afacerile si turismul.

O idee uimitoare

Premierul socialist Felipe Gonzales a decis ca prima destinatie a liniei de mare viteza care pleaca de la Madrid va fi nu Barcelona, ci Sevilla, orasul sau natal. Au fost critici si linia s-a construit dupa un urias scandal de coruptie, insa in 1992, cu ocazia Expozitiei Universale Expo 92', linia a fost gata, iar cei 471 km puteau fi parcursi in doua ore si jumatate, fata de sapte ore cu trenurile vechi. Linia, ca si cele care i-au urmat, a fost construita pe banii statului, insa lucrarile propriu-zise au durat numai doi ani.

 S-a vorbit despre coruptie inca de la efectuarea pimelor tronsoane si mai ales la cumpararea trenurilor, iar construirea unei linii de mare viteza intr-o tara precum Spania, saraca in anii 80', a avut multi contestatari care spuneau ca proiectul este un lux uimitor de scump.

Cat dureaza calatoria cu cele mai rapide trenuri spaniole

Linia

Lungimea

Durata calatoriei cu cel mai rapid tren

Madrid-Barcelona

620 km

2h 30 min

Albacete-Alicante

165 km

50 min

Madrid-Sevilla

472 km

2h 20 min

Madrid-Malaga

512 km

2h 20 min

Madrid-Valncia

391 km

1h 38 min


Ideea era ca, la fel ca in alte tari mari, si in Spania prosperitatea era concentrata intr-o anumita regiune si trebuia gasit un mod de a ajuta si regiunile mai sarace sa aiba acces la resurse. Practic, gandirea a fost ca sudul mult mai sarac va avea de castigat daca timpul de calatorie fata de centru si nord va scadea, si in acest fel diverse business-uri puteau fi ajutate sa se extinda.

Dupa 1992 progresul a fost destul de lent, iar linia Madrid-Barcelona a fost gata in 2008 si axa principala a retelei de trenuri AVE cuprindea cei 1200 km din orasul sudic Sevilla, pana in nordul tarii, la granita cu Franta - orasele Irun si Hendaye. De la Barcelona la Sevilla, cei aproximativ 1100 km sunt parcursi de trenuri in 5 ore si 45 de minute, de aproape trei ori mai rapid decat inainte ca trenurile AVE sa existe.



Si pe distante scurte trenurile de mare viteza sunt utile. De exemplu, cei 75 km dintre Madrid si Toledo sunt parcursi in jumatate de ora, pretul biletului este de 10 euro, iar trenurile sunt aproape la fiecare ora.

Insa multi spun ca degeaba legi centrul de sud, daca sudul nu are toate resursele necesare pentru a se dezvolta, inclusiv cele umane. Unii spun ca Spania avea alte probleme de rezolvat, pana sa investeasca peste 60 miliarde euro in trenuri de mare viteza, iar altii au subliniat faptul ca s-a vazut coruptia endemica si in dezvoltarea cailor ferate: unele tronsoane au costat prea mult, altele au fost construite cu multi ani intarziere, unele gari realizate nu au mai fost date in folosinta si a existat si dezastruosul accident din 2013.

O catastrofa la aproape 200 km/h, critici si controverse

Pe 24 iulie, langa Santiago de Compostella, un tren a deraiat intr-o curba si a izbit un gard de beton, rezultatul fiind ca 76 de oameni au murit. A reiesit ca, din neatentie, mecanicul a intrat in curba cu 192 km/h, in loc de 80 km/h, fiind si nefunctionale sistemele care incetinesc automat trenurle cand viteza normala este depasita.

Accidentul nu a stricat imaginea trenurilor spaniole de mare viteza, insa 2013 a fost un an important si fiindca RENFE a decis sa reduca preturile biletelor la cele mai rapide trenuri, AVE, fiindca numarul calatorilor scazuse din cauza crizei si a somajului ridicat din tara. La clasa standard preturile au scazut cu 11%, iar abonamentele au devenit mai avantajoase.

Nu orice tara isi poate permite trenuri de mare viteza, fiindca totul vine cu costuri mari, nu doar de constructie, ci si de operare, iar biletele ajung sa aiba preturi mari. Chiar si unii spanioli spun ca trenurile Talgo, super-tehnologizate si mereu punctuale, sunt un lux pentru o tara in care erau alte probleme presante de rezolvat. Costurile per kilometru pentru construirea retelei de mare viteza au variat intre 10 si 25 milioane euro/km, deci nu au fost mici. Un tren, inclusiv mentenanta pe durata de utilizare, costa undeva intre 50 si 100 milioane dolari.



Insa trebuie subliniat ca sistermul de cai ferate de mare viteza a fost construit cu fonduri guvernamantale si multi spanioli sunt deranjati de faptul ca s-a folosit multa tehnologie germana si franceza, in loc sa se apeleze la tehnologie spaniola.

In plus, multe voci au spus ca Spania este pur si simplu obsedata de constructia de trenuri de mare viteza, proiectele continuand si in anii de criza cand somajul atinsese 26%. Sunt bani irositi care ar fi putut fi utilizati pentru a imbunatati transportul public regional sau retelele de transport ale marilor orase, spun contestatarii.

Extinderea continua, insa intr-un ritm lent

Insa trenurile AVE au castigat mult in lupta cu cursele aeriene interne chiar daca in destule cazuri biletele sunt mai scumpe cu trenul, mai ales daca sunt cumparate chiar inaintea calatoriei. Marele avantaj este ca pleci din centrul orasului si ajungi in centrul orasului de destinatie, iar controlul de securitate este foarte rapid. Cu avionul drumul pana la aeroport ia mult timp, iar formalitatile dureaza uneori, astfel ca foarte multi aleg trenurile care sunt punctuale in peste 99% din cazuri.

De exemplu, de la Barcelona la Madrid preturile dus-intors sunt intre 160 si 200 euro daca biletul este luat cu o zi inainte. Daca biletul este luat cu doua luni inainte, costul poate fi sub 110 euro si la ofertele speciale se pot gasi si bilete mai ieftine. Desi preturile nu sunt mici, criticii spun ca, per total, luand in calcul costurile cu intretinerea, nici cele mai aglomerate rute nu sunt profitabile. AVE este un serviciu pentru "navestisti" de lux" in care Spania a investit zeci de miliarde de euro, spun opozantii.

Spania nu a fost ferita de scandaluri de coruptie si nici constructia cailor ferate de mare viteza nu a constituit o exceptie. Controverse au existat inca din anii 80' de la constructia primei linii, iar in ultimii ani planurile de extindere au fost criticate de foarte multi. Cand somajul depasea 26% in Spania si majoritatea proiectelor erau oprite, liniile de mare viteza pareau a fi obsesia guvernului Rajoy si autoritatile promiteau ca in 2020 Spania va avea peste 9.000 km de linii de mare viteza.



In prezent sunt insa sub 3.500 km si, desi exista linii in constructie, este greu de crezut ca s-ar putea ajunge la 5.000 km peste patru ani. Mai mult, la unele linii s-a renuntat, fiindca nu mai pareau viabile, iar pe unele tronsoane a fost suspendata constructia unor gari in orase extrem de mici.

Cum arata viitorul trenurilor AVE? Ritmul de constructie nu va fi la fel de alert ca in deceniul trecut, iar prioritatea va fi dezvoltarea legaturilor feroviare din nord, mai ales in regiunea Galicia.

Preturile biletelor sunt insa mari, chiar si dupa ieftinirile din 2013 si in acelasi timp, cursele aeriene interne devin tot mai ieftine, putand fi gasite cu usurinta bilete la sub 50 euro dus-intos, daca achizitia este facuta din timp. Cu AVE s-au facut 30 de milioane de calatorii anul trecut in Spania, in timp ce cu avionul au fost 31 de milioane pe rutele interne.

Trebuie apoi luate decizii complicate legate de localitatile in care este rentabil ca trenurile de mare viteza sa opreasca. La prima vedere ar parea logic sa fie mai multe opriri, pentru ca un numar mare de orase sa se bucure de avantajele aduse de aceste trenuri. Insa pentru trenurile de super-viteza opririle aduc cresteri mari ale timpilor totali de calatorie, fiindca un tren are nevoie de cativa kilometri pentru a putea ajunge in siguranta de la 320 km/h, la 0 km/h. De exemplu, pe cei 620 km dintre Madrid si Barcelona, doar doua opriri a cate un minut fiecare cresc timpul total de calatorie cu peste 10% (de la 150 minute, la 170 minute). Cu trei opriri se mai adauga alte 14 minute la durata totala a calatoriei.

La fel, intre Madrid si Valencia, doua opriri a cate un minut fiecare adauga 12 minute la calatoria care fara oprire ar dura numai o ora si 38 de minute pe cei 391 km.

Companiile spaniole au expotat tehnologia in ai multe ale lumii, trenuri Talgo circuland in mai multe tari, inclusiv SUA si Uzbekistan. Insa marea miza este castigarea de contracte pentru aconstrui linii de mare viteza in tari care au planuri mari. Un concern de companii spaniole a esuat in Arabia Saudita fiindca nu a gasit finantarea necesara, iar marea lovitura ar fi castigarea unr contracte in SUA.

Numerosi oficiali americani au vizitat Spania pentru a invata din experientele acesteia in eventualitatea construirii unor linii de mare viteza in SUA. Doar in California sunt proiecte pentru o line de mare viteza, insa apetitul americanilor pentru investitii in domeniul feroviar este ca si inexistent, intr-o tara in care automobilele reprezinta mijlocul de transport fara de care greu te poti descurca.

In plus, americanii spun ca liniile de mare viteza costa enorm si sansele recuperarii investitiei sunt foarte mici.




Citeste mai multe despre   











[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
17092 vizualizari
  • +3 (7 voturi)    
    60 miliarde = 3000km = PIB Romania pe 2 ani (Miercuri, 30 martie 2016, 10:17)

    IancuJianu [utilizator]

    Cu sumele furate in 25 de ani in Ro se putea face chiar mai mult. Dar nu mai erau atitea iahturi si viloaie prin tara sau paradisuri fiscale...
    • +12 (12 voturi)    
      Progrese (Miercuri, 30 martie 2016, 11:58)

      georgegeorgescu [utilizator] i-a raspuns lui IancuJianu

      s-au facut si la noi. Pe la 1869 se circula cu 45 km pe ora. Si iata ca azi,la nici 200 de ani, viteza medie este de 60!!! 60 de km/ora
  • +2 (6 voturi)    
    BRAVOSSSS (Miercuri, 30 martie 2016, 10:23)

    oxxxxxyyyyya [utilizator]

    ..........................
  • +11 (11 voturi)    
    Pe când și la noi o medie de 100km/h? (Miercuri, 30 martie 2016, 10:38)

    nick24 [utilizator]

    În Spania au făcut 500km de linie rapidă în 2 ani, la noi se REABILITEAZĂ de 10 ani și se ajunge la aceeași viteză din anii 1980!?!?!
    Constanța-Arad nici nu se mai știe când va fi gata în întregime, iar de Bucuresți-Suceava/Iași, București-Craiova-Timisoara, Brașov-Oradea/Baia-Mare/Satu-Mare, nici măcar nu există vreun plan de viitor pt nepoții nostri...
  • -6 (14 voturi)    
    viitorul e altul (Miercuri, 30 martie 2016, 11:05)

    DSS [utilizator]

    viitorul este al trenului prin tunel vidat, mult mai rapid si mai sigur de operat. daca costa atat de mult sa construisti un km de cale ferata, cred ca ar fi mai simplu sa construiesti in subteran.
    de asta americanii nu mai investesc in cai ferate la suprafata probabil. reteaua de la suprafata va ramane pt transportul de marfa, care e mai agabaritic
    • +6 (12 voturi)    
      Viitorul acela e peste 100 de ani (Miercuri, 30 martie 2016, 12:07)

      Harald [utilizator] i-a raspuns lui DSS

      Dacă tu crezi că ai să mergi de la București la Cluj prin tunel vidat, sărind peste etapa TGV-urilor care merg azi cu 320-360 km/h, poate ar fi cazul să te trezești. Trenul prin tunel vidat e deocamdată doar o idee a lui Elon Musk. Idee. Nu proiect, nu prototip.

      În State sunt și zone cu populație foarte rară. Când trenul face o zi și jumătate de la Chicago la San Francisco, iar prin Wyoming ai opriri la 500 km una de alta, avionul e singura soluție rezonabilă.
      • +1 (3 voturi)    
        acum da (Miercuri, 30 martie 2016, 13:30)

        DSS [utilizator] i-a raspuns lui Harald

        doar ca noi nu avem bani de TGV in urmatorii 20 de ani pt ca trebuie sa ne concentram pe reteaua de drumuri/autostrazi. Poate pana vom avea bani de investit in asa ceva o sa existe mai mult decat un concept.
        Musk are obiceiul sa faca ceea ce propune, asa ca nu m-as mira sa se inceapa linia LA - San Francisco de care se vorbeste. Posibil cu ceva finantare guvernamentala
        • +6 (6 voturi)    
          TGV-urile nu ajung nici măcar la Budapesta (Miercuri, 30 martie 2016, 14:28)

          Harald [utilizator] i-a raspuns lui DSS

          Nu e vorba doar de banii pentru construcție. În prezent ICE-urile ajung până la Viena, dar TGV-urile încă nu. La Budapesta nu ajung nici unele, nici altele. Doar Railjet-ul austriac, dar acela nu e chiar tren de mare viteză.

          În materie de trenuri de mare viteză, România nu poate deveni o insulă ca Japonia. Va fi în continuare periferia Europei în materie de transporturi feroviare, la fel cum a fost în ultimii 150 de ani. La numărul actual de pasageri e mai eficient avionul. Cât despre autostrăzi, exact cât s-a construit în ultimii 20 de ani se va construi și în următorii 20.
          • 0 (0 voturi)    
            lucrurile se pot schimba (Miercuri, 30 martie 2016, 15:21)

            DSS [utilizator] i-a raspuns lui Harald

            totul depinde de cat de scumpa se va dovedi tehnologia lui Musk, pt ca in subteran ai mai putine probleme ca la suprafata, nu mai e nevoie de expropieri, de santiere voluminose.
            Totusi e nevoie de cateva salturi tehnologice, asa ca orizonutl de timp poate fi mai mare. Aici iti dau dreptate, posibil sa dureze mai mult
      • +2 (2 voturi)    
        100 de ani daca te referi la RO (Miercuri, 30 martie 2016, 15:04)

        icq [utilizator] i-a raspuns lui Harald

        Anul acesta se va construi prima linie de test de 5 mile in California. Intre timp, alte guverne care stiu sa vada oportunitatea deja negociaza contracte:
        http://www.wired.com/2016/03/slovakia-great-first-stop-hyperloop-no-joke/. Se doreste construirea unei linii Bratislava-Viena-Budapesta. Iar prima etapa sa fie gata in 2020. Sa zicem ca vor fi cativa ani de intarziere, sa zicem 2025 cel tarziu. Oare cat va fi viteza medie in Romania atunci? Poate in jur de 60 km/h.
  • +3 (7 voturi)    
    Opririle nu sunt bătute în cuie (Miercuri, 30 martie 2016, 12:16)

    Harald [utilizator]

    Unele trenuri pot merge fără nicio oprire de la un capăt la altul al traseului, altele pot avea 3-4 opriri pe parcurs. Nu toți pasagerii merg de la București la Cluj, există și pasageri de la București la Brașov, dar și pasageri de la Brașov la Cluj.

    Deci nu are relevanță creșterea duratei călătoriei în cazul unor opriri. Dacă există suficienți pasageri unele trenuri pot circula fără oprire. În prezent, rolul trenurilor de mare viteză în Europa este să înlocuiască avioanele pe distanțe de până la 600 km, iar în viitor pe distanțe de până la 1.000 km.

    Cursa Air France Paris - Bruxelles a fost desființată după introducerea trenurilor Thalys, iar Thalys are în prezent indicativ de companie aeriană și face code-sharing cu ele.
  • +3 (3 voturi)    
    Uite aici trenuri adevarate! (Miercuri, 30 martie 2016, 13:33)

    FreakaThe-jmirghel [utilizator]

    Trenuri vechi conduse de locomotive cu aburi!

    https://www.youtube.com/watch?v=-PXgGnKhEdQ
  • -4 (6 voturi)    
    base cu 20 miliarde n a facut nici drum judetean (Miercuri, 30 martie 2016, 15:34)

    jackalphonse [utilizator]

    a facut centura de siguranta (siguranta lui)
  • -1 (1 vot)    
    modernizare vs faliment (Miercuri, 30 martie 2016, 21:47)

    Vintul [utilizator]

    Pe cind si o analiza despre cum s-a falimentat intentionat CFR-ul, cu larga colaborare a angajatilor sai? E limpede ca din interior se doreste falimentarea.
  • 0 (0 voturi)    
    AVE SPANIA (Joi, 31 martie 2016, 15:02)

    jidanul [utilizator]

    Cum stiu uni romani sa critice cea ce la noi este un vis. Spanoilii au o infrastructur feroviara pe care Romania nu o va avea prea curand dar, noi ii criticam ca sunt corupti, cica ineficienti si alte alea. Ce bine ar fi sa avem si noi macar 1000 de km de infrastructura feroviara ca spaniolii.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version