Atentatele care au vizat Bruxellesul, la patru luni dupa cele din Paris, constrang europenii sa integreze aceasta noua amenintare pentru a incerca sa traiasca normal, afirma expertii citati de AFP, care noteaza ca esentiala este gasirea echilibrului concret intre hipervigilenta si negare.

In conditiile in care viata revenea progresiv la normal miercuri, in capitala belgiana, afectata cu o zi in urma de atentate soldate cu peste 30 de morti si mai mult de 250 de raniti, mai multi experti considera ca situatia nu va putea fi rezolvata intr-un viitor apropiat.

"Suntem confruntati cu o amenintare serioasa si pe termen lung si acesta nu va fi cu siguranta ultimul atac, suntem departe de asta", spune Simon Palombi, specialist in chestiuni de securitate la think tank-ul Chatham House din Londra.

Acesta considera ca jihadistii au gasit "slabiciuni" in sistemele europene de informatii care "nu vor putea fi corectate rapid si acest lucru le va permite sa loveasca din nou. Oamenii trebuie sa se pregateasca pentru asta", adauga el.

Dar John Brewer, specialist in conflicte la Queen's University din Belfast, "in Irlanda de Nord, in Sri Lanka, in Tara Bascilor spaniola si in alte parti au stiu sa faca fata si sa continue sa traisca normal".

"Exploziile regulate nu au impiedicat oamenii, in Irlanda de Nord, sa mearga la munca, sa se indragosteasca sau sa se casatoreasca", a spus el. "Aceste gesturi ale vietii cotidiene le-au permis sa reziste".

In realitate, "populatia nu are de ales, trebuie sa integreze amenintarea", arata Carole Damiani, psiholog si directoare a asociatiei "Paris Aide aux victimes".

"Dar trebuie sa gaseasca echilibrul corect evitand capcanele, hipervigilenta si sa procedeze ca si cum nimi nu s-ar fi intamplat".

In acest exercitiu, retelele sociale au un dublu rol, explica John Brewer.

"Pe de o parte, au doborat bariera care ne permitea sa ne pastram departe de violenta extrema", a spus acesta. "In fata atentatelor, suntem deci mult mai expusi traumatismelor. Dar, in acelasi timp, retelele sociale ne permit sa impartasim imediat angoasa noastra si asta ne ajuta sa facem fata", crede el.

Pentru psihiatrul specializat in probleme de stres de la spitalul Sainte-Anne (Paris), Patrick Legeron, atentatele creeaza "un sentiment de puternica insecuritate, de pericol invizibil si necontrolabil".

"Multi oameni au inteles ca problema este mare si recurenta", noteaza la randul sau Jean-Pierre Bouchard, psiholog si criminolog francez. Dar, in acelasi timp, adauga acesta, "nu poti trai cu o anxietate permanenta".

Europenii vor trebui totodata sa se adapteze schimband o serie de comportamente, un fenomen care risca sa ia mai mult timp, spun expertii.

"Unii isi vor schimba usor usor comportamentul, altii vor incerca sa evite zonele de risc", potrivit lui Bouchard".

Reactia depinde de "gradul de vulnerabilitate" al fiecarei persoane dar si de distanta care o separa de locul atentatelor, locuitorii marilor orase simtindu-se mai vulnerabili decat cei care traiesc la tara.

Pentru Michel Olivier, un fost ofiter al fortelor speciale franceze, "nu traiesti ca inainte intr-o tara in razboi".