Fie ca e vorba de plecarea in Siria sau de actiuni violente in numele islamului, asa cum s-a intamplat marti la Bruxelles si la Paris, in 2015, din celulele jiahdiste fac adeseori parte frati, atat din motive logistice cat si tactice, potrivit psihologilor si psihiatrilor consultati de AFP.
Fratii Khalid si Ibrahim El Bakraoui la Bruxelles, marti, fratii Merah in 2012, la Toulouse, in sud-estul Frantei, fratii Kouachi in atacul impotriva Charlie Hebdo, la Paris, fratii Tsarnaev care au efectuat atentatul cu bomba la maratonul din Boston, in 2013: in cursul ultimilor ani, numerosi frati de sange au devenit frati de arme pentru a semana teroarea in randul celor pe care ii considera "dusmani ai islamului".
Iar in lista anchetelor deja deschise, in special in Franta si in Belgia, pentru plecarea sau revenirea din zone controlate de gruparea Stat Islamic in Siria si in Irak, numele de familie identice, adeseori in grupuri de trei sau patru, sunt numeroase.
"Este un fenomen perfect natural", a explicat psihiatrul si fostul agent CIA Marc Sageman, unul dintre primii care a subliniat, intr-o carte din 2003, acest fenomen. "Identitatea sociala se dezvolta in primul rand vorbind cu apropiatii. Si acesti apropiati sunt desigur fratii si prietenii din copilarie".
"Este ceea ce numesc activarea identitatii sociale. Este o chestiune de proximitate. De asta exista in gruparile jihadiste atat de mult frati, uneori si surori, prieteni de cartier. Cresc impreuna. Se vaicaresc, isi inventeaza o identitate de aparatori ai islamului agresat, femei si copii ucisi in bombardamente aeriene. Se radicalizeaza, se sprijina unii pe altii", spune acesta.
In fata supravegherii atente aplicata, dupa 11 septembrie 2001, in moschei si in locurile de cult, acesti mici grupari familiale, imposibil de infiltrat din interior, se inchid in ele insele, invatand din cateva clickuri tehnici de disimulare.
"Este o chestiune de incredere", adauga Marc Sageman. "Te increzi intr-un apropiat, evident. Si cand e vorba sa antrenezi pe cineva intr-o actiune, tinta cea mai logica este fratele tau mai mic sau mai mare. Este acelasi fenomen ca la gastile de strada. Nu e nevoie de spalare de creier, de indoctrinare".
Bula de radicalizare
Patrick Amoyel, psihanalist si profesor de psihopatologie la Nisa, in Franta, lucreaza la o asociatie, Entr'Autres, care are ca scop deradicalizarea tinerilor sedusi de tezele jihadului. Si el a remarcat prezenta a numerosi frati.
"In cadrul lor, influenta functioneaza in dublu sens", spune acesta. "Se inchid rapid intr-un fel de confuzie psihica. Este ceva usor nebunesc, usor irational in acest proces. O asumare de riscuri usor adolescentina, chiar daca nu e vorba mereu de adolescenti".
Psiholog la asociatia Entr'Autres, Amelie Boukhobza adauga: "Este adeseori cel mai tanar care are lucruri de dovedit, un loc de gasit, care il influenteaza pe cel mai mare. Cel mai mare nu are in mod necesar ascendentul".
Odata ce aceasta bula de radicalizare este creata, adeseori fara ca alti membri sa vada altceva decat o simpla apropiere a doi sau trei frati, care vorbesc in soapta la apropierea de ei, aceasta celula dobandeste o coerenta si o rezistenta la orice proba.
"Aceasta se poate extinde la cercul prietenilor apropiati, spre exemplu la cel mai bun prieten care de regula se casatoreste cu sora sa, si se creeaza celule foarte omogene", adauga Patrick Amoyel. "La acest nivel intervine o consolidare afectiva reciproca foarte solida, dificil de rupt. Am vazut-o adeseori. Si asta nu tine deloc de boala psihica, nu tine de ordinul psihozei sau al psiho-patologiei".
"Merge in bucla, unul ii influenteaza pe ceilalti si invers, si se poate transforma intr-un carusel", spune acest specialist, care evoca "dorinta de a trece peste limite, de a merge spre rebeliunea absoluta. Si asta se poate termina in actiuni teroriste".
1
5
