Ruta Balcanilor s-a inchis miercuri, dupa decizia Sloveniei de a nu mai permite refugiatilor sa treaca prin teritoriul sau, o masura destinata sa descurajeze noii migranti sa incerce sa ajunga in Europa dar care accentueaza riscul unei crize umanitare in Grecia, scrie AFP.

Imigranti de la granita cu GreciaFoto: Captura YouTube

"Ruta (Balcanilor) pentru imigratia clandestina nu mai exista", a afirmat premierul sloven Miro Cerar, a carui tara a inchis in cursul noptii granitele pentru migrantii fara viza, gest imitat imediat de Croatia si Serbia.

De luni, Macedonia nu mai lasa sa intre niciun migrant din Grecia.

Cu exceptia cazurilor "umanitare", singurii autorizati de acum inainte sa intre in Slovenia sunt cei care doresc sa ceara azil in aceasta tara, o infima minoritate in randul celor 850.000 de oameni care au debarcat anul trecut pe insulele grecesti, venind din Turcia pentru a ajunge in nordul Europei, in special in Germania.

Din vara, s-a creat un coridor care lasa sa treaca candidatii la azi de-a lungul acestei rute. Dar, dupa restrictiile in serie impuse in ultimele saptamani la granite, de la Macedonia la Austria, numarul migrantilor admisi s-a redus la minimum.

Decizia Ljubljanei mareste inca un pic presiunea asupra Uniunii Europene si a Turciei pentru a finaliza acordul destinat stoparii fluxului de refugiati.

Componenta cea mai spectaculoasa a acestui acord, contestata insa de ONG-uri si care nu intruneste unanimitatea celor 28 de tari componente ale UE, prevede ca Turcia va accepta readmisia pe teritoriul sau a migrantilor ajunsi clandestin in Grecia, inclusiv sirienii care fug de razboiul din tara lor.

In schimb, europenii se angajeaza, pentru fiecare sirian readmis, sa trasfere un refugiat din Turcia pe teritoriul UE.

"Se stopeaza incitarea oamenilor de a veni in Europa. Este sfarsitul politicii laisser-passer, care a atras un numar important de migranti", a afirmat seful diplomatiei austriece, Sebastian Kurz.

Consecinta imediata: intre 1.500 si 2.000 de migranti sunt "blocati" in Serbia de unde nu isi mai pot continua drumul, potrivit Inaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR). Ungaria, vecina cu Serbia, a anuntat intariri la granite, deja echipate cu garduri de sarma ghimpata.

In Grecia, guvernul incerca sa convinga cei circa 40.000 de migranti ramasi in tara sa se indrepte urgent spre centrele de primire, pentru a evita o degradare a situatiei la granita nordica cu Macedonia.

La aceasta granita, circa 14.000 de persoane, sirieni si irakieni, in majoritate, printre care numerosi copii, incearca sa isi imagineze viitorul, intr-un camp plin de noroi. "Speram sa se produca un miracol", spune Ola, un sirian de 15 ani care se afla aici impreuna cu familia de doua saptamani.

In fata situatiei de la Idomeni, Amar Al Bayati, un profesor irakian de fizica a revenit in regiunea Atenei, impreuna cu sotia si cei trei copii. El a explicat ca a "cerut direct sa participe la programul de relocare", care intarzie insa sa fie aplicat.

Liderii europeni urmeaza sa analizeze si sa finalizeze un plan de actiune impreuna cu Turcia, care isi propune sa "schimbe datele" pentru refugiati, in cadrul summitului prevazut in 17 - 18 martie in capitala belgiana.

Miercuri, la Strasbourg, eurodeputatii din toate taberele au criticat acest proiect de acord, acuzand liderii europeni ca "cedeaza in fata santajului" Ankarai.

"Vedem acuzatii nedrepte impotriva Turciei (...) Ca si cum acesti bani ar fi dati Turciei. Ca si cum Turcia ar cersi", si-a exprimat regretul ministrul turc al Afacerilor externe, Mevlut Cavusoglu.

La Bruxelles, Ankara a cerut dublarea de la 3 la 6 miliarde de euro ajutorul promis Europei pentru gazduirea a 2,7 milioane de sirieni aflati deja pe teritoriul sau. Turcia a cerut, de asemenea, eliminarea pana in iunie a vizelor impuse cetatenilor sai pentru spatiul Schengen.