N-au trecut decat cateva decenii de cand Europa si-a lins ranile adanci, in urma unui razboi devastator provocat de rasism. National-socialismul i-a prigonit si ucis in masa pe evrei, pe tigani si in general pe toti acei oameni considerati discretionar ca nefiind "de-ai lui". Generatia care a trait razboiul a murit sau se scalda inca in nostalgii senile despre "binele" de pe vremea lui Adolf. Generatia care nu l-a trait risca sa repete greselile trecutului, din ignoranta, din bravada, dintr-un nationalism prost inteles. Cum altfel se explica ascensiunea fulminanta a unui partid populist, cu nuante extremiste, care abia implineste trei ani de la infiintare?

Alternativa pentru Germania (AfD) e reprezentat deja in cinci parlamente regionale, la alegerile locale de ieri din Hessen a trecut de 13%, iar pentru alegerile regionale de duminica viitoare i se prefigureaza tot cam acelasi procent in intentia de vot. "Predicatorii urii", dupa cum titreaza duminica Spiegel, par a fi de neoprit, in contextul in care refugiatii din nordul Africii si Orientul Mijlociu vin in valuri, starnind temeri europene mai noi si mai vechi.

La alegerile locale de duminica 6 martie, Alternativa pentru Germania (AfD) a luat voturi in detrimentul celor trei mari partide traditionale. Crestin-democratii (CDU) au ramas, conform rezultatelor partiale, cea mai puternica forta politica din land, cu 28,2% (-5,5 puncte procentuale), insa pe o tendinta in scadere. Social-democratii (SPD) ii urmeaza indeaproape, cu 28% (-3,5 pp). Verzii sunt in cadere libera, au primit doar 11,6% din voturi (-6,7 pp). Liberalii (FDP) au inregistrat un plus de 2,4 pp, atingand 6,3% din voturile numarate pana acum, Stanga (Die Linke) se situeaza la 3,7% (+1 pp). Participarea la vot a fost de 48% (fata de 47,7% la alegerile de acum cinci ani).

Cinci milioane de cetateni din landul Hessen, intre care 360.000 de cetateni europeni fara cetatenie germana, au fost chemati ieri la urne. Marele castigator al alegerilor de ieri, ale caror rezultate definitive se vor comunica joi, insa probabil nu cu mari diferente fata de cele partiale de azi, este partidul AfD, care la numaratoarea partiala a atins 13,2%. Conform comunicatului biroului electoral de land, cca 36% din buletinele de vot raman inca de numarat, mai cu seama cele prin corespondenta, actiune care are loc in cladirea Targului expozitional din Frankfurt am Main. Cert este insa ca guvernul de coalitie CDU/Verzi din Frankfurt a cazut. Cu 24,6% pentru CDU si 15,2% pentru Verzi, coalitia aflata la guvernare in ultimii cinci ani a inregistrat o cadere cu 15 puncte.

Deplasarea intentiei de vot inspre un partid nationalist, populist, in aripa sa radicala chiar extremist, cum e AfD,s-a facut in defavoarea partidelor traditionale, care nu stiu sa provoace prin discurs, dar nu ofera nici prea mult continut politic nou, pe alte teme decat cea fierbinte acum, a refugiatilor care vin in numar mare, par de neoprit si starnesc autohtonilor frici atavice, identitare, culturale.

AfD-ul de acum nu mai este partidul eurosceptic, fondat in februarie 2013 la Berlin, ca reactie la politica de salvare a monedei Euro, practicata de guvernul german condus de Angela Merkel. In iulie 2015, fondatorul AfD, Bernd Lucke, politician si profesor de macroeconomie la Universitatea din Hamburg, impreuna cu alti trei fondatori, s-au retras din partid, considerand ca acesta nu mai reprezinta ideile si programul politic initial. "Vechii" din AfD au infiintat la Kassel, in vara lui 2015, un nou partid: ALFA (Alianta pentru Progres si Dezvoltare).

Lucke "a fost lucrat" mai cu seama de fosta sa purtatoare de cuvant, Frauke Petry, o femeie ambitionata, cu un discurs din ce in ce mai radical. Atat in talk-show-urile politice televizate la care participa, cat si in discursurile pe scena sau la intrunirile de partid, chimista din Dresda care are 40 de ani si patru copii se dovedeste "o flasneta puternica" si greu de combatut ca sonoritate, a noilor idealuri AfD. Intre acestea, referendumuri nationale la tot pasul, oprirea imigrantilor la granite "la nevoie cu arma", impulsionarea natalitatii germane prin modificarea legislatiei referitoare la avort (ideala, zice Petry, este familia cu trei copii, care sa asigure "supravietuirea propriului popor").

Unii sociologi o considera pe Petry anti-feminista. Altii, cum e Alexander Häusler, ii remarca "vocabularul radical de dreapta". Pe demonstrantii anti-AfD, ea i-a numit "antifanti", ceea ce in cercurile extremiste de dreapta inseamna anti-fascisti. Discursul radical "de trista amintire" germana nu o caracterizeaza doar pe Petry, a carei imagine a inceput sa circule pe net in fotografii satirice, sub lozinca "Petry Heil", ba chiar si in presa, cum ar fi Tagesspiegel.de, din 1 februarie.

In programul sau electoral, André Poggenburg, care candideaza pentru AfD in Sachsen-Anhalt la alegerile regionale din 13 martie, face apologia "culturii dominante germane" si vrea ca elevii sa fie educati "in spiritul vechilor valori prusace". El se situeaza pe acelasi palier discursiv cu seful factiunii AfD din Turingia, Bernd Höcke. Höcke, fost profesor de gimnaziu, materia istorie, are un discurs "latrat" si cam incoerent, despre care Spiegel remarca: "Adesea suna, de parca discursul populist al anilor douazeci din secolul trecut ar fi reinviat".