Basmele, mult mai vechi decat se credea: Unele dintre ele dateaza din Epoca Bronzului

de I.C.     HotNews.ro
Joi, 21 ianuarie 2016, 20:04 Actualitate | Internaţional

"Frumoasa si bestia", ilustratie de Walter Crane 1874
Foto: Wikipedia/ Public Domain
Unele basme precum "Frumoasa si bestia" si "Rumpelstiltskin" isi au originea in urma cu mii de ani, poate chiar in perioade preistorice, o astfel de poveste provenind din Epoca Bronzului, sustin academicienii, potrivit The Guardian. Folosind tehnici imprumutate de la biologi, acestia au studiat legaturile si similitudinile dintre 275 de basme indo-europene din intreaba lume si au constatat ca unele dintre ele sunt mult mai vechi decat se stia, datand cu mult dinaintea "dovezilor scrise".

Povesti precum  "Frumoasa si bestia" si "Rumpelstiltskin" au fost asezate pe hartie in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, insa cercetatorii au aflat ca acestea au aparut mult mai devreme. "Ambele basme pot fi urmarite inapoi in timp pana la aparitia subfamiliilor vestice indo-europene ca linii distincte in urma cu 2.500 - 6.000 de ani".

Antropologul Jamie Tehrani de la Universitatea Durham, care a lucrat cu Sara Graca da Silva de la Universitatea Noua din Lisabona, specialista in folclor, crede ca studiul - publicat in revista de specialitate Royal Society Open Science Journal - raspunde unei intrebari privind mostenirea noastra culturala.

In secolul al XIX-lea, Wilhelm Grimm credea ca multe dintre basmele popularizate de el si de fratele sau au radacini in istoria culturala comuna datand din perioada nasterii familiei de limbi indo-europene.

Insa ulterior invatatii au contestat acest punct de vedere, sustinand ca basmele sunt mult mai tinere, si ca au intrat in traditia orala dupa ce au fost puse pe hartie de scriitori in secolele al XVI-lea si al XVII-lea.

Da Silva a declarat pentru The Guardian ca originea povestilor "din popor" este "unul dintre cele mai mari mistere" din studiul folclorului, reconstructia sa fiind "adesea frustranta, nu doar din cauza dificultatii de a defini genul ci si ca rezultat al suprapunerii bogate intre traditiile orale si cele scrise".

Noua metoda de cartografiere a povestilor prin intermediul limbilor comune si a proximitatii geografice a functionat "pentru ca in traditia orala, povestile din popor sunt transmise prin limba vorbita, asa ca este de asteptat sa existe o legatura; dar si pentru ca atat limbajul cat si povestile populare sunt transmise de la o generatie la alta".

Tehrani arata ca studiul lor confirma teoria lui Grimm: "Unele dintre aceste povesti sunt mult mai vechi decat primele inregistrari literare, ba chiar decat mitologia clasica - unele versiuni ale acestor povesti au aparut in tecte latine sau grecesti - insa descoperirile noastre sugereaza ca sunt mai vechi de atat".

Analizele arata ca "Jack si vrejul de fasole" isi are radacinile intr-un grup de basme clasificat ca "Baiatul care a furat comoara capcaunului", si istoria sa poate fi trasata pana in momentul separarii limbilor indo-europene estice si vestice - cu peste 5.000 de ani in urma.

"Frumoasa si bestia" si "Rumpelstiltskin" au in jur de 4.000 de ani. O poveste populara numita "Fierarul si Diavolul" se estimeaza ca are circa 6.000 de ani, datand din Epoca Bronzului.

Povestea, in care un fierar isi vinde sufletul intr-un pact cu diavolul pentru a castiga abilitati supranaturale, iar apoi il pacaleste pe diavol, nu este prea cunoscut publicului larg, insa tema pactului faustian este faimoasa.

Studiul a folosit analiza filogenetica, dezvoltata pentru a investiga relatiile evolutive dintre specii, si arborele limbilor indo-europene pentru a urmari traseul povestilor impartasite si pentru a vedea pana unde poate fi demonstrata existenta lor.

"Ni se pare destul de remarcabil ca aceste povesti au supravietuit fara a fi scrise. Au existat inca dinainte de a exista liba engleza, cea franceza sau cea italiana. Probabil ca au fost spuse intr-o limba indo-europeana care astazi nu mai exista", arata Tehrani.

"Motivele prezentate in basme sunt atemporale si destul de universale, cuprinzand dihotomii precum binele si raul, pedeapsa si recompensa, moral si imoral, masculin si feminin", spune Da Silva. "In cele din urma, desi sunt adesea ignorate ca fiind fictiune, sau chiar o forma mai slaba de naratie, povestile populare sunt studii de caz excelente  pentru comparatii trans-culturale si pentru studiul comportamentului uman, inclusiv cooperare, luarea deciziilor, etc.".


Citeste mai multe despre   











[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
4899 vizualizari
  • 0 (14 voturi)    
    nu stim nimic (Joi, 21 ianuarie 2016, 20:51)

    john70 [utilizator]

    parerea mea este ca nu stim mai nimic despre ce a fost acum mii, zecii de mii, de ani. Pestera Chauvet, de exemplu: exista acolo picturi rupestre realizate, se crede, acum 30 000 de ani. vazandu-le, stai si te intrebi cum puteau sa faca oamenii asa ceva acum 30 000 de ani. ce sa intamplat cu oamenii aia? daca acum 30 000 de ani faceau asa ceva, ce s-a intamplat dup'aia, de ce societatea nu a evoulat mai rapid? ce i-a oprit? nu stim nimic.
    • +5 (7 voturi)    
      Paradoxul lui john70 (Joi, 21 ianuarie 2016, 23:17)

      ipolitic [utilizator] i-a raspuns lui john70

      Stim ca nu stim nimic.
      Iar ceea ce priveste intrebarea ta, de ce nu a evoluat mai rapid societatea, raspunsul e ca in acele timpuri nu a existat societate, nu avea cum sa evolueze.
      Daca picturile rupestre nu ar fi fost amovibile, s-ar fi putut vinde la licitatie, s-ar fi format case de amanet pentru a le amaneta, banci care sa ofere imprumuturi ipotecare pe baza lor, neanderthali bogati care sa le capitalizeze, hoti care sa le fure, politisti care sa urmareasca hotii, critici de arta care le critice, tesatorii pentru panza si fabrici de vopsele- toate acestea s-au dus pe apa sambatei din cauza unui artist iresponsabil. De ce a trebuit sa picteze tocmai pe stanca aia?
  • +3 (3 voturi)    
    Greuceanu are 100000 de ani (Joi, 21 ianuarie 2016, 21:40)

    Locke Lamora [utilizator]

    Si uite asa romanii is inca odata cei mai tari de pe planeta.
  • +2 (6 voturi)    
    Si despre basmul cu Isus?? (Joi, 21 ianuarie 2016, 23:50)

    Rares101 [utilizator]

    Nu ni se spune cat de vechi e?
    Dar basmul ala cu Arca lui Noe, e mai vechi decat Epopeea lui Ghilgames, adica decat Imperiul Mesopotamian sau nu?


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version