Ce se intampla in Europa si dincolo de Atlantic in 2016: un eventual Brexit. prezidentialele SUA si criza politica fara sfarsit din Republica Moldova

de Adina Florea     HotNews.ro
Marţi, 5 ianuarie 2016, 19:14 Actualitate | Internaţional

​​Anul 2016 se anunta unul cu posibile schimbari majore in politica internationala. Dupa un an de criza marcat de valul masiv de migranti ajunsi in Europa si de evitarea la limita a unui Grexit, Europa se recupereaza sub amenintarea unui alt exit, cel al Marii Britanii, care potrivit presei britanice ar putea sa aiba loc in decembrie 2016. Pe partea cealalta a Atlanticului, politica externa americana va fi decisa de urmatorul ocupant de la Casa Alba. Peste Prut criza politica continua, iar Parlamentul, care risca sa fie dizolvat daca nu voteaza urmatoarea propunere de premier, trebuie sa aleaga un nou presedinte in luna martie. Spaniolii nu o duc nici ei mai bine, pentru ca noul legislativ se afla intr-un impas pentru numirea noului executiv.

BREXIT. Anul 2016 va testa integritatea politica si economica a Uniunii Europene. Cea mai mare provocare pentru liderii europeni este un eventual Brexit. Premierul britanic David Cameron a promis inca din timpul campaniei electorale ca va sustine organizarea unui referendum pentru a decide viitorul Marii Britanii in Uniunea Europeana.

Ideea organizarii unui referendum pentru a decide statutul de membru in Uniunea Europeana a Regatului Unit nu este una noua. Un eventual Brexit este anuntat de liderii conservatori de la Londra de cel putin trei ani. Brexitul a fost folosit initial de premierul britanic drept o unealta de negociere cu UE. Astfel, in nenumarate randuri, guvernul de la Londra a cerut sa ocoleasca regulile impuse de Bruxelles.

Premierul britanic David Cameron a mentionat ca ar fi dispus sa organizeze un referendum pentru parasirea Uniunii Europene in 2013. El a mentionat atunci ca nu doreste neaparat sa paraseasca Uniunea Europeana, ci mai degraba sa o reformeze. Astfel incat Bruxelles-ul sa nu se mai amestece in sistemul social si in politicile economice ale Regatului Unit. 



In urma scrutinului legislativ din mai 2015, David Cameron a reusit sa obtina nesperata ocazie de a guverna singur, fara compromisuri politice fata de eventuali parteneri de coalitie, iar Brexitul a devenit o realitate din ce in ce mai palpabila. De altfel, opinia publica britanica nu priveste cu ochi buni Uniunea Europeana, iar potrivit bancii franceze Societe General, 45% dintre britanici ar dori ca tara lor sa paraseasca UE la finele anului 2016, atunci cand cel mai probabil va avea loc referendumul, potrivit The Telegraph.

Ideea reformarii UE, in schimbul unui Brexit, a fost readusa in prim-plan de Cameron si la Reuniunea de Iarna a Consiliului European de la sfarsitul lunii decembrie, scrie BBC. Liderii europeni au acceptat in principiu ca Marea Britanie are dreptul sa suspende oferirea de ajutor social migrantilor pentru o perioada limitata de timp, daca presiunea asupra sistemului de beneficii este mult prea mare.

Desi Cameron a plecat la Bruxelles pentru a negocia suspendarea timp de patru ani a beneficiilor sociale pentru migranti, un posibil compromis cu UE pare sa-l fi multumit. Premierul David Cameron a anuntat ca locul Marii Britanii este alaturi de o Uniune Europeana reformata, unde ar putea sa aiba parte de securitate economica.

Potrivit BBC, declaratia lui Cameron indica o schimbare de pozitie pentru liderul de la Londra, care ar putea chiar sa sustina in 2016 campania pentru ramanerea tarii sale in UE, atat timp cat Bruxelles-ul accepta o reforma a politicii europene fata de migranti. Negocierile sale de la Consiliul European i-au atras critici chiar si din interiorul propriului partid, recunoscut pentru un oarecare scepticism fata de deciziile luate la nivel european, ci nu national.

Premierul britanic a sustinut ca tara sa are nevoie de siguranta economica oferita de piata europeana de liber schimb. Economistii de la Societe General anticipeaza ca Regatul Unit s-ar confrunta cu o decada de crestere economica lenta daca alege calea Brexitului, iar tara ar pierde 1% pana la 3% din PIB in fiecare an.

Alti economisti, citati de Financial Times, fac previziuni mai sumbre pentru economia Regatului Unit in afara Uniunii Europene. Investitiile straine s-ar diminua, iar multe companii multi-nationale ar evita sa isi stabileasca sediul pentru operatiuniile din Europa la Londra. De altfel si lira ar putea suferi o lovitura in eventualitatea unui Brexit. Piata financiara ar putea de asemenea sa fie bulversata in eventualitatea iesirii Marii Britanii din UE.

Odată cu Brexitul, Londra va pierde si accesul la piata de liber schimb. O solutie ar fi semnarea unui tratat de liber schimb cu statele UE, insa asta ar insemna ca trebuie sa respecte in continuare reglementarile de la Bruxelles, avand aproape nimic de spus in redactarea acestora, noteaza FT.

Batalia pentru Casa Alba. Anul 2016 va fi unul plin pe plan intern si pentru Statele Unite, alegerile prezidentiale fiind programate pentru luna noiembrie. Alegerile primare pentru desemnarea candidatului la prezidentiale din partea celor doua mari partide incep in februarie, cand are loc ”caucuses-ul” din statul Iowa. In cadrul Partidului Republican, lupta pentru nominalizare este una stransa, cu 31 de candidati inregistrati. Donald Trump, care a socat pana acum prin declaratii controversate, populiste, dar si prin aprecierea sa pentru Vladimir Putin, conduce detasat batalia interna pentru Casa Alba.

In tabara liberalilor, fostul secretar de stat Hillary Clinton este favorita pentru nominalizarea la prezidentiale inca de la anuntarea candidaturii sala, in primavara anului trecut. Principalul ei contracandidat din interiorul partidului este socialistul Bernie Sanders, iar pana acum dezbaterile electorale ale democratilor au fost lipsite de obisnuitele atacuri la persoana practicate de republicani.

De altfel, Sanders a refuzat sa comenteze scandalul server-ului de mail privat folosit de fostul secretar de stat Hillary Clinton, dar si infidelitatile de acum mai bine de 18 ani ale lui Bill Clinton.

Fie el democrat sau republican, noul presedinte al Statelor Unite are un cuvant important de spus in ceea ce priveste politica externa a celui mai puternic stat din lume. Pentru regiunea est europeana, implicit si pentru Romania, este deosebit de importanta relatia viitorului presedinte american fata de Rusia lui Vladimir Putin. In acest caz, declaratiile legate de Rusia ale favoritilor la Casa Alba ar putea sa determine directia care va fi urmata din 2017 in politica SUA fata de Vladimir Putin.

Donald Trump s-a aratat extrem de entuziasmat de o posibila intalnire cu Vladimir Putin, care a venit la sfarsitul lunii septembrie in New York, pentru a participa la Adunarea Generala ONU. "Mi-ar placea foarte mult sa ma intalnesc cu Putin, daca si el ar dori. Cred ca m-as intelege bine cu el", a sustinut Trump, potrivit CBS News.



In luna iunie, Donald Trump a sustinut ca: "Vladimir Putin este incredibil de popular in Rusia, unde oamenii iubesc ce face el si ce reprezinta. Am vizitat acum doi ani Moscova si pot sa spun ca poti sa te intelegi cu oamenii aia, poti sa faci afaceri cu ei, dar Obama nu a fost in stare", scrie Bloomberg.

Putin nu s-a lasat mai prejos, declarand luna trecuta ca Donald Trump este inteligent si talentat, precum si liderul absolut al cursei prezidentiale. Magnatul american a sustinut in schimb ca este o mare onoare sa fie complimetat chiar de la Kremlin, scrie CNN.

Cursa interna a Partidului Democrat pentru nominalizarea la prezidentialele SUA din 2016 este condusa detasat de fostul secretar de stat Hillary Clinton. Aceasta nu impartaseste insa sentimentele lui Trump fata de liderul de la Kremlin. Anul trecut, Clinton compara strategia adoptata de Putin in estul Ucrainei cu actiunile lui Adolf Hitler in Germania nazista, asa cum scrie The Huffington Post.

Hillary Clinton a sustinut, la inceputul lunii septembrie, ca "obiectivul Rusiei este de a impiedica, confrunta si compromite puterea SUA in orice circumstante", potrivit Politico. Aceasta a declarat ca face parte din categoria de oameni care vor sa reactioneze mai puternic fata de anexarea Crimeei.

Anul trecut, fostul secretar de stat cerea public Washingtonului, dar si Uniunii Europene, sa impuna sanctiuni mult mai dure Rusiei. "Exista un pret care trebuie sa fie platit pentru comportamentul lui Vladimir Putin", a declarat Clinton, care a sustinut, de asemenea, ca UE trebuie sa ofere mai mult sprijin Kievului, pentru a-si apara granitele, mai scrie The Huffington Post.

Insa, in ciuda declaratiilor sale publice, Hillary Clinton pastreaza un schelet rus in dulap. Astfel, in perioda 2009-2013, fundatia Clinton a primit donatii in valoare de 2,35 milioane de dolari din partea fundatiei CEO-ului Uranium One. Firma canadiana detine mine de uraniu din Asia Centrala si pana in Vestul mijlociu al Statelor Unite, dar este controlata de rusii de la Rosatom, cei mai mari producatori de uraniu din lume, scrie NY Times.



O alta alegere importanta pe care o va avea de luat viitorul ocupant de la Casa Alba este strategia militara adoptata in Orientul Mijlociu, in special in Siria si Irak. Donald Trump sustinea in octombrie ca America ar trebui sa ii dea mana libera lui Putin in Siria, daca vrea sa lupte impotriva Statului Islamic: ”Daca vrea sa lupte impotriva Statului Islamic, atunci sa-l lasam sa faca asta. De ce trebuie sa facem noi totul?”. Insa, magnatul american nu se fereste sa ii critice dur pe Barack Obama si fostul secretar de stat Hillary Clinton, pe care ii acuza ca au creat ISIS.

Democrata Hillary Clinton are o atitudine destul de belicoasa in ceea ce priveste politica Statelor Unite in Siria. Ea a sustinut, imediat dupa atentatele din Paris, ca este nevoie de o intensificare a bombardamentelor americane asupra punctelor strategice ale Statului Islamic din Siria, potrivit CNN.

Pana la prezidentialele de la sfarsitul lui 2016, Barack Obama mai are un an intreg la Casa Alba si nu pare sa-l deranjeze lupta dintre democrati si republicani pentru a-i lua locul. Acesta si-a inceput anul in forta, pledand luni pentru consolidarea controlului armelor de foc. Presedintele american a promis ca isi va folosi toata puterea de reglementarea pentru a-si impune ideile in ultimul an de mandat.

Republica Moldova. 2016 este un an important atat pentru Romania, cat si pentru Republica Moldova. Anul trecut a fost marcat de scandalul miliardului de dolar care a disparut peste noapte din patru banci moldovenesti, dar si de publicarea raportului Kroll. Acesta a dus la arestarea premierului Vlad Filat, dupa un denunt al controversatului afacerist Ilan Shor, al carui nume este amintit in raportul despre Jaful secolului din Moldova.

Anul acesta este unul plin de provocari politice pentru vecinii nostri de peste Prut, a caror economie a fost grav afectata de asa-numitul Jaf al Secolului, care a insemnata ca 15% din PIB-ul Republicii Moldova a fost sustras din patru banci. Trei guverne au schimbat moldovenii in 2015, iar de peste doua luni executivul este condus de un premier interimar, Gheorghe Brega.

Astfel, Moldova se afla intr-o prelungita criza politica dupa ce guvernul Strelet a picat in toamna 2015 in urma unei motiuni de cenzura votate chiar de PD, partid membru al coalitiei de guvernare. Prima nominalizare de premier facuta de presedintele Timofti a fost afaceristul Ioan Sturza.



Insa, odata cu venirea noului an, criza politica din Republica Moldova a ajuns intr-o noua faza. Luni, parlamentul a boicotat sedinta in care urma sa fie votat guvernul Sturza.

In aceasta situatie presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, trebuie sa faca o noua propunere de premier dupa consultarea factiunilor parlamentare. Daca nici aceasta propunere nu este votata de Parlament, Timofti trebuie sa porneasca procedura de dizolvare a Legislativului si de organizare a alegerilor anticipate.

Tot in 2016 se incheie si mandatul presedintelui Nicolae Timofti, iar Parlamentul trebuie sa aleaga un nou presedinte in luna martie. Insa, daca actualul Parlament va respinge si urmatoarea propunere de premier, acesta va fi dizolvat, iar prin alegereri anticipate va fi votat un nou Legislativ, care trebuie sa voteze la randul lui un nou presedinte al Republicii.

Spania. Un an dificil are in fata din punct de vedere politic si statul iberic, dupa alegerile parlamentare din luna decembrie. Dupa decenii in care guvernarea a fost schimbata intre Partidul Popular (dreapta) si Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (stanga), intrarea in Legislativ a doua noi formatiuni politice schimba regulile jocului, iar formarea unei coalitii va fi dificila, scrie The Telegraph. In urma scrutinului, Podemos (extrema stanga) a obtinut 69 de parlamentari, in vreme ce Ciudadanos (centru-dreapta) a luat alte 40 de locuri in Legislativ.

Cele doua noi partide parlamentare sunt conduse de tineri sub 40 de ani si raspund nevoilor unui electorat tanar, indignat de coruptie si de modul traditional de a face politica.

Noul Parlament se afla intr-un impas politic in ceea ce priveste formarea unui nou guvern. The Telegraph scrie ca Partidul Popular ar putea sa guverneze cu o minoritate din punct de vedere tehnic, atat timp cat opozitia nu se grupeaza impotriva sa. Orice coalitie intre Partidul Popular si Partidul Socialist Muncitoresc a fost exclusa inca din timpul campaniei.

O alta solutie ar putea sa fie o coalitie a pierzatorilor, adica o alianta politica intre socialisti, Podemos si parlamentarii de centru-dreapta de la Ciudadanos.

In acelasi timp, socialistii si Podemos ar putea sa atraga partide parlamentare de stanga mai mici pentru a-i exclude de la guvernare pe cei de la Ciudadanos. O astfel de coalitie ar putea sa functioneze, insa socialistii si Podemos se deosebesc in ceea ce priveste masurile economice si gradul de independenta care ar trebui sa fie oferit Cataloniei. De altfel, Podemos este singura formatiune nationala care sustine un referendum pentru independenta Cataloniei.

UE si comisarul roman Corina Cretu. Comisarul UE pentru politici regionale, Corina Cretu, va avea un inceput de an dificil. Astfel, dupa dezvaluirile din ziarul Politico cu privire la obiceiurile de munca ale comisarului roman, comisia de control bugetar din cadrul Parlamentului European s-a sesizat, cerand explicatii de la secretarul general al comisiei europene. 



Publicatia Politico a dezvaluit la inceputul lunii decembrie ca aproape jumatate din personalul comisarului a demisionat in mai putin de un an de la preluarea mandatului. Fostii angajati ai Corinei Cretu s-au plans ca aceasta avea un program de lucru lejer si vacante prelungite, in timp ce acestia erau obligati sa indeplineasca chiar si sarcini domestice pentru ea.

NOTA. Informatiile din acest articol au fost preluate din urmatoarele surse media: The TelegraphFinancial TimesBBCThe Telegraph,The IndependentEU ObserverCNNWall Street JournalForbesBloombergForeign Policy.












Material prezentat de LIDL​

FOTO​ Incearca reteta saptamanii de la LIDL: Sorbet cu fructe de padure, o varianta mult mai putin calorica a inghetatei


Sorbetul este un desert racoritor pe baza de fructe, suc de fructe, apa si zahar, care desi aduce foarte mult cu inghetata, este o varianta mult mai putin calorica insa poate fi la fel de cremos si delicios! Folositi fructe congelate pentru ca sorbetul sa fie consistent si sa va racoreasca instant in zilele toride de vara.
2136 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    Deja asta nu-i criză (Marţi, 5 ianuarie 2016, 20:47)

    Vasile [anonim]

    În Republica Moldova nici criza politica nu poate fi numita, ci mai mult o lupta disperata a mafiei Lucinschi injectata in maduva statului prin anii 90, de care s epare, că-i foarte greu de scăpat, daca nici macar plahotniuc nu prea reuseste sa-i faca fata.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri