Premierul italian, Matteo Renzi, a avut tot anul neintelegeri cu institutiile europene, dar in ultimele zile pare sa fi intrat intr-un razboi deschis cu Comisia Europeana (CE) si cu Germania, care nu vad cu ochi buni deciziile sale de a acorda ajutoare de stat bancilor si de a nu respecta tinta deficitului bugetar, consemneaza joi agentia EFE.
'Europa nu are dreptul sa ne spuna ce sa facem cu impozitele. Acest lucru il decidem noi, nu Bruxelles-ul', a fost una dintre replicile lui Renzi in fata criticilor fata de scaderea unele taxe, citeaza Agerpres.
Ultimul motiv de disputa intre Roma si Bruxelles il constituie initierea de catre Comisia Europeana a unei proceduri de infringement impotriva Italiei, dupa ce guvernul de la Roma a acordat companiei siderurgice Ilva un imprumut in valoare de 300 de milioane de euro, considerat de executivul comunitar drept ajutor de stat. Ministrul italian al transporturilor, Graziano Delrio, sustine insa ca s-a facut tot ce se putea pentru salvarea respectivei societati, astfel ca acest imprumut este singura optiune ramasa.
Potrivit cotidianului La Reppublica, disputa pe tema imprumutului acordat companiei Ilva este doar unul dintre cele trei fronturi ale razboiului european purtat de Renzi.
Un alt front este legat de ajutoarele de stat acordate bancilor italiene. CE nu agreeaza decizia privind salvarea bancii Tercas si in prezent evalueaza decretul 'Sa Salvam Bancile' aprobat cu cateva luni in urma de guvernul de la Roma si care a permis supravietuirea a patru mici entitati financiare.
De fapt, deciziile lui Renzi arata ca el vrea sa lupte impotriva masurilor de austeritate impuse Italiei de la Bruxelles dupa criza din anul 2008, cea mai importanta fiind atingerea unei tinte de deficit bugetar de 1,8% din PIB.
Seful executivului italian sprijina acum o politica bazata pe crestere, iar bugetul pe anul viitor este construit pe ideea stimularii consumului, astfel ca deficitul bugetar proiectat ajunge la 2,4% din PIB. Guvernul de la Roma spera de asemenea ca executivul comunitar sa nu includa in calculul deficitului sumele cheltuite ca urmare a valului de migranti, pe care autoritatile italiene le estimeaza la circa 6,5 miliarde de euro.
Cat despre cel de-al treilea front, acesta a fost deschis in relatiile cu Germania, pe care premierul italian o acuza ca hotaraste in locul Comisiei Europene sau cel putin ii influenteaza acesteia deciziile, apreciind de asemenea ca si executivul comunitar la randul sau are tendinta de a favoriza Berlinul.
Opozitia Germaniei fata de crearea unui sistem comun de garantare a depozitelor bancare in zona euro si extinderea gazoductului Nord Stream- care leaga Rusia de Germania - dupa ce a fost abandonat proiectul gazoductului South Stream -ce ar fi avut o ramificatie si catre Italia - sunt doar doua motive ale tensiunilor dintre Roma si Berlin.
Intr-un interviu acordat saptamana aceasta publicatiei Financial Times, Renzi a acuzat-o pe sefa guvernului de la Berlin, Angela Merkel, ca a impus Europei politica de austeritate ce a condus la ascensiunea partidelor populiste in tari precum Grecia, Portugalia sau mai nou Spania, el reprosand totodata institutiilor europene ca au un dublu standard. 'Europa trebuie sa serveasca tuturor celor 28 de tari membre, nu doar uneia', a subliniat Renzi, facand aluzie la Germania.
