Anita Sobjak este senior researchfellow in cadrul Institutului Polonez pentru Afaceri Internationale prin Central Europe Programme (PISM). Intr-un interviu acordat CRPE, aceasta a vorbit despre asistenta pentru dezvoltare acordata Republicii Moldova.
CRPE - Euractiv.ro: Moldova, pana de curand exemplul de succes al Parteneriatului Estic, a beneficiat de o atentie sporita din partea donatorilor international, atat in programe multianuale, cat si din fonduri ale asistentei pentru dezvoltare ori parteneriate bilaterale. In raportul publicat recent de Institutul Polonez pentru Afaceri Internationale - The Polish Institute for International Affairs (PISM) Coordonarea asistentei externe in Moldova: politici publice ucise de politic (AidCoordination in Moldova: PoliticsKillingPolicy) ati mentionat cresterea semnificativa - de la 112 milioane de euro la o suma de patru ori mai mare - aproximativ 450 de milioane de euro in 2014 - a fondurilor dedicate Republicii Moldova din asistenta pentru dezvoltare. Ati transmis insa si un semnal important: crizele politice prea dese de la Chisinau si lipsa unor progrese in reformarea unor sectoare reduc increderea donatorilor. Cat de serios sunt puse in pericol fondurile externe destinate Moldovei?
Anita Sobjak (PISM):Deocamdata aceste fonduri au fost doar suspendate, nu pierdute. In momentul in care un guvern va fi instalat si vor fi luate masuri incurajatoare pentru repornirea reformelor cheie, probabil ca, alocarea fondurilor va fi continuata. Mai rau arata situatia in ceea ce priveste increderea pierduta, fiindca donatorii se simt din ce in ce mai mult inselati de clasa politica asa-numita „pro-europeana”. Daca aceasta perspectiva nu se schimba urgent, atunci consecintele materiale vor fi resimtite pe termen mediu si lung. Cei mai importanti parteneri pentru dezvoltare lucreaza cu bugete multi-anuale, astfel ca fondurile deja programate pentru Moldova nu vor fi retrase (eventual le suspenda). Insa dezamagirea de acum s-ar putea sa influenteze programarea asistentei pentru Moldova pe viitor.
„Reformele trebuie implementate de Executivul de la Chisinau oricat de mult ar insista sau ar plati donatorii externi”
CRPE -Euractiv.ro: Reforma rapida a administratiei publice din Republica Moldova este una din prioritatile cheie vis a vis de relatia cu UE. Cum se uita donatorii la stagnarea evolutiilor in aceasta directie in Moldova?
Anita Sobjak (PISM):In general, donatorii sunt dezamagiti de stagnarea reformei administratiei publice, pentru ca sunt cu totii constienti de faptul ca aceasta ar fi cheia succesului reformelor sectoriale. Totodata, fiecare donator are agenda sa de dezvoltare cu un sir de prioritati pentru care acorda suport tehnic si financiar. Astfel ei pun presiune si vor sa vada progrese in aceste domenii de interes din punctul lor de vedere. O alta problema este legata de specificul acestei reforme, pentru ca ea nu necesita foarte mult suport financiar extern (in comparatie cu sectorul energetic sau agricultura), ci mai degraba expertiza. Dar mai e nevoie de ceva: de determinare din partea guvernului. Este vorba de o reforma care pur si simplu nu poate fi implementata de nimeni altcineva decat de catre Executivul de la Chisinau oricat de mult ar insista sau ar plati donatorii externi. Astfel, progresele in reforma administratiei publice raman la discretia guvernului, donatorii au putine parghii prin care le pot influenta in mod direct. Totodata, rezistenta interna fata de aceasta reforma este foarte mare (nu doar in R. Moldova, si in alte tari), pentru ca de multe ori cei care ar trebui sa o implementeze sunt constienti ca victima propriilor eforturi s-ar putea sa devina tocmai cariera lor personala. Aceasta rezistenta interna se traduce cel mai usor prin amanari sau masuri de fatada.
Citeste articolul integral pe EurActiv.ro
Acest proiect face parte din planul national de lucru al României pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015 (AED2015) si este finantat de Comisia Europeana si de Ministerul Afacerilor Externe al României. Organizatia EurActiv România este singura responsabila de continutul acestui material si în niciun context acesta nu poate fi privit ca o reflexie a pozitiei Uniunii Europene.
0
0
