Comisia Europeana a propus oficial crearea unei politii europene antiimigratie, care ar urma sa aiba 1.500 de membri si va putea fi detasata rapid la frontierele externe ale Uniunii Europene printr-o decizie luata la Bruxelles care va putea fi blocata doar cu o majoritate a statelor membre, potrivit Mediafax.
Proiectul, care va avea nevoie de aprobarea statelor membre, prevede infiintarea unei noi structuri cu efective terestre si maritime pentru protejarea frontierelor externe, prin inlocuirea actualei Agentii pentru frontiere (Frontex). Forta de reactie va ar urma sa aiba un buget de 322 de milioane de euro pana in anul 2020.
Comisia Europeana vrea sa aiba prerogativul de a mobiliza efectivele noii politii pentru frontiere fara consimtamantul statelor membre, o idee respinsa de unele tari.
"In contextul in care avem principiul libertatii de circulatie fara frontiere la nivel comunitar, protejarea frontierelor externe trebuie sa fie o responsabilitate comuna", a explicat Frans Timmermans, vicepresedinte al CE, citat de Reuters.
"Noua forta de reactie ar urma sa poata interveni rapid in situatii de criza", a subliniat Timmermans.
Cu toate acestea, alti oficiali UE au dat asigurari ca, desi proiectul prevede un sistem decizional centralizat, o decizie de mobilizare a noilor efective comunitare va putea fi blocata printr-o majoritate a statelor membre.
"Exista dezbateri ample pe tema faptului ca ne-am impune deciziile asupra statelor membre. Dar este vorba de o solutie pentru securitate, iar cele mai multe state vor accepta cu placere ajutorul nostru", a subliniat Timmermans, prim-vicepresedinte al Comisiei Europene si comisar UE pentru Reglementari administrative, Relatii interinstitutionale, Stat de drept si Drepturi fundamentale.
"Ceea ce facem astazi este aprofundarea integrarii europene. Proiectul ne va permite sa mergem inainte intr-un mod mai unit si mai determinat", a afirmat, la randul sau, Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru Migratie, Afaceri Interne si Cetatenie.
Insa planul va atrage rezistenta unor state membre. "Propunerea inseamna impingerea pe usa din spate a unor masuri de incalcare a suveranitatii. Nu vom accepta asa ceva", a reactionat eurodeputatul grec Notis Marias.
Alti politicieni au atras atentia ca respingerea acestei propuneri va insemna sfarsitul Spatiului Schengen. "Daca frontierele externe nu sunt sigure, frontierele interne vor fi reinstaurate. Daca avem probleme comune, trebuie sa avem si solutii comune", a apreciat eurodeputatul spaniol Esteban Gonzalez Pons.
Actuala Agentie pentru frontiere (Frontex), care coordoneaza politiile statelor membre, are 400 de membri. Conform unor propuneri, nivelul personalului ar urma sa ajunga la 1.000 de membri pana in anul 2020. In plus, statele membre vor trebuie sa contribuie la forta de reactie rapida, care ar urma sa aiba 1.500 de membri.
Proiectul reprezinta o ultima incercare de salvare a sistemului european de libera circulatie fara pasaport (Schengen) prin crearea unei forte europene de politie, asa cum cer de mult timp Franta si Germania. Marea Britanie si Irlanda nu participa la intregul sistem european in materie de migratie, astfel ca nu vor fi obligate sa contribuie la noua structura comunitara. Liderii europeni discuta de peste 15 ani despre posibilitatea infiintarii unei politii la nivel comunitar, dar initiativele au intampinat rezistenta statelor membre, care argumenteaza ca monitorizarea si protejarea frontierelor sunt atributii specifice suveranitatii nationale. Grecia, spre exemplu, a acceptat abia recent propunerea UE de a primi echipaje pentru patrule la frontiere, pe fondul criticilor privind numarul mare de imigranti extracomunitari intrati pe teritoriul elen si ajunsi in Europa Occidentala.
Unul dintre cele mai contestate elemente va fi prerogativa Comisiei Europene de a decide mobilizarea efectivelor noii Agentii pentru protectia frontierelor. Noua forta va avea acces si la frontierele externe ale unor state membre Schengen care nu fac parte din Uniunea Europeana, precum Norvegia. Chiar daca statele membre vor fi consultate, nu vor avea posibilitatea de a bloca prin veto o decizie unilaterala a Comisiei Europene de a mobiliza efective la frontiere.
