In total 195 de tari au ajuns sambata, la Bourget, langa Paris, la un acord istoric, primul care le cere tuturor tarilor din lume sa se alature luptei impotriva incalzirii globale, relateaza The Associated Press, care prezinta elementele-cheie ale acestui pact, citeaza Mediafax.
Obiectivul pe termen lung
Obiectivul pe termen lung al Acordului este ca incalzirea globala sa ramana "cu mult" sub nivelul de doua grade Celsius si sa se "continue eforturile" in vederea limitarii cresterii temperaturii medii la 1,5 grade Celsius.
Temperatura medie a crescut deja cu aproximativ un grad Celsius fata de nivelul din perioada preindustriala. Pentru a atinge acest obiectiv, guvernele s-au angajat sa opreasca cresterea nivelului emisiilor gazelor cu efect de sera "cat mai curand posibil". La un moment dat, dupa 2050, prevede acordul, emisiile poluante urmeaza sa scada la un nivel la care padurile si oceanele sa le poata absorbi.
Obiective cu privire la emisii
Pentru a atinge obiectivul pe termen lung, tarile au convenit sa-si stabileasca obiective la nivel national in vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, din cinci in cinci ani.
Peste 180 de tari au prezentat deja obiective pentru primul ciclu, care incepe in 2020. Doar de la tarile dezvoltate se asteapta sa-si reduca nivelul emisiilor in termeni absoluti. Tarile in curs de dezvoltare sunt "incurajate" sa faca acest lucru astfel incat capacitatile lor sa evolueze in timp. Pana atunci, de la ele se asteapta doar sa-si limiteze cresterea nivelului emisiilor, in timp ce economiile lor cresc.
Revizuirea obiectivelor
Aceste tinte initiale nu vor fi suficiente sa aseze lumea pe drumul catre atingerea obiectivului pe termen lung de reducere a temperaturii la nivel global. Astfel, acordul prevede ca guvernele sa-si revizuiasca obiectivele in urmatorii patru ani si sa analizeze daca le pot "actualiza".
Acest lucru nu presupune ca guvernele sa-si inaspreasca masurile de reducere a emisiilor. Insa exista speranta ca ele vor putea sa faca acest lucru, in masura in care sursele de energie regenerabila vor deveni mai accesibile si mai eficiente.
Principiul transparentei
Acordul nu prevede penalizarea tarilor care isi rateaza obiectivele cu privire la emisii. Insa el furnizeaza reguli in vederea transparentei, care sa ajute si sa incurajeze tarile sa faca ceea ce spun ca vor face.
Aceasta a fost una dintre piesele asupra careia s-a ajuns cel mai greu la un acord. China a cerut conditiii mai slabe pentru tarile in curs de dezvoltare.
Acordul prevede obligatia ca toate tarile sa prezinte rapoarte cu privire la emisii si la efortul pe care il depun pentru a le reduce sau limita. Insa el permite o anumita "flexibilitate" in cazul tarilor in curs de dezvoltare care "au nevoie" de aceasta flexibilitate.
Bani
Acordul obliga tarile bogate sa continue sa ajute financiar tarile sarace pentru ca acestea sa-si reduca nivelul emisiilor si sa se adapteze la modificarea climatica.
El incurajeaza si alte tari sa participe, in mod voluntar. Acest lucru deschide calea unor economii emergente - ca China - sa contribuie, insa nu le obliga sa faca acest lucru.
Sume exacte in acest sens nu au fost introduse in acord, insa tarile bogate s-au angajat anterior sa furnizeze fonduri de mediu in valoare de 100 de miliarde de dolari pana in 2020.
Pagube si daune
Acordul contine o sectiune cu privire la recunoasterea unor "pagube si daune" in cazul unor catastrofe legate de modificarea climatica, considerata o adevarata victorie a unor mici tari insulare amenintate de cresterea nivelului oceanelor.
Statele Unite se opuneau de mai mult timp ca aceasta problema sa fie introdusa in acord, ingrijorate de faptul ca ar putea conduce la solicitarea unor compensatii pentru pierderi cauzate de fenomene meteorologice extreme. Pana la urma sectiunea a fost inclusa in acord, insa intr-o nota de subsol se precizeaza in mod expres ca pagubele si daunele nu implica garantii si compensatii.
1
1
