De la linia rosie cu contururi foarte neclare in ceea ce priveste armele chimice pana la raspunsul alambicat in fata intrarii senzationale in scena a Rusiei, strategia si obiectivele lui Barack Obama in fata haosului sirian starnesc perplexitate, scrie AFP.

Barack Obama si Vladimir Putin, la New YorkFoto: Captura YouTube

Criticii sau denunta o lipsa de limpezime, de viziune sau de indrazneala. Dar, la mai putin de 500 de zile pana la terminarea mandatului, nimic nu arata ca presedintele american ar putea sa-si schimbe abordarea sau sa impuna un alt ritm.

Consecvent cu convingerea sa forta militara americana nu poate - ea singura - sa raspunda la violentele crize care zguduie lumea, in special Orientul Mijlociu, Obama insista asupra importantei coalitiilor si sa caute aliante.

Dar ezitarile sale din vara lui 2013 privind oportunitatea loviturilor aeriene dupa utilizarea armelor chimice, atribuita regimului Bashar al-Assad, a lasat un real sentiment de incertitudine. Iar evenimentele din ultimele zile, unde Casa Alba a parut luata prin surprindere in fata ofensivei diplomatice si militare rusesti, a aruncat o lumina cruda asupra ezitarilor americane.

Iar presedintele american a ales, pentru moment, tacerea.

"In politica externa este intotdeauna dificil sa spui ce se intampla in culise. Dar impresia care domina este ca nu exista un raspuns clar. Iar impresiile sunt cruciale in politica", subliniaza Julian Zelizer, profesor de istorie la universitatea Princeton.

Grijuliu sa arate o ruptura neta cu interventionismul predecesorului sau republican George W. Bush, Obama a mers prea departe in sensul opus, "sunand retragerea din Orientul Mijlociu", acuza senatorul republican John McCain.

"In interesul poporului sirian, a venit momentul pentru presedintele Assad sa se retraga", spunea el in 18 august 2011, la cinci luni dupa represiunea miscarii de contestare din Siria.

Doi ani mai tarziu, el anunta ca SUA sunt pregatite sa atace aerian regimul sirian dupa un atac cu arme chimice - o linie rosie, potrivit administratiei americane - soldat cu 1.400 de morti, potrivit serviciilor americane de informatii.

Dar, spre surprinderea generala, a anuntat si decizia sa de a spune aceasta decizie unui vot al Congresului, indepartand de facto o actiune militara pe termen scurt.

Votul, care se anunta dificil, nu a mai avut loc in cele din urma, loviturile aeriene fiind abandonate dupa o propunere a Rusiei de distrugere a armelor chimice siriene.

"Razboinicul reticent"

In august 2014, o fraza stangace a accentuat sentimentul de indecizie: "Nu avem inca o strategie", a spus Obama, intr-o conferinta de presa, evocand lupta impotriva Statului Islamic in Siria. Casa Alba a incercat ulterior sa explice textul. In zadar, formula a ramas in memorie.

In schimb, Obama s-a angajat in formarea opozitiei moderate pentru a lupta in Siria impotriva gruparii jihadiste Statul Islamic (SI). Operatiunea este un fiasco.

In urma cu doua saptamani, membrii Congresului l-au ascultat, incremeniti, pe generalul Lloyd Austin prezentandu-si cifrele: cu un buget de 500 de milioane de dolari, acest program trebuia sa vizeze circa 5.000 de rebeli pe an dar nu a permis pana acum decat instruirea a catorva zeci de combatanti.

Intr-o fraza cizelata, John McCain a rezumat in aceasta saptamana viziunea sa asupra acestui dosar: "Aceasta administratie a creat confuzie in randul prietenilor nostri, a incurajat dusmanii nostri, confundand un exces de precautie cu prudenta si inlocuind riscurile actiunii cu pericolele inactiunii".

Casa Alba a asigurat ca loviturile aeriene ale Siriei nu provoaca o "reevaluare generala" a strategiei privind Siria.

Si, intr-o replica adresata atat adversarilor republicani cat si lui Vladimir Putin, administratia a sustinut ca nu este posibil sa se impuna "o solutie militara" in Siria, asa cum nu a reusit SUA in Irak, in urma cu un deceniu, sau URSS in Afganistan, in urma cu 30 de ani.

Cu toate acestea, prudenta extrema a lui Barack Obama fata de trimiterea de trupe la sol este in acord cu un sentiment larg impartasit de americani, reaminteste Julian Zelizer.

"De maniera generala, cu exceptia unei scurte paranteze dupa 11 septembrie 2001, (...) exista o reala reticenta in randul americanilor sa se angajeze intr-un razboi, in special in Orientul Mijlociu", subliniaza el.

Cand a luat cuvantul la tribuna ONU, in cadrul Adunarii Generale, Obama, foarte asteptat, a pronuntat inca de la inceput o pledoarie vibranta pentru diplomatie.

"Daca puterea militara e necesara, ea nu este suficienta pentru a rezolva situatia din Siria", a spus el in fata liderilor planetei, adunati la New York.

Pentru Julian Zelizer, acest discurs dovedeste inca o data - daca mai era nevoie - ca Barack Obama este un "razboinic reticent". Si ca "nu are intentia sa se schimbe".