Viitorul Greciei ramane unul sumbru, pana in momentul in care bancile vor avea ocazia unui nou start, arata Reuters intr-o analiza a situatei financiare a tarii mediteraneene puternic indatorate.
In septembrie anul acesta vor avea loc alegeri legislative, pentru a cincea oara de la startul crizei economice din 2009. Scrutinul a fost convocat ca urmarea a demisiei premierului de stanga Alexis Tsipras, decizie politica strategica luata dupa ce acordul de 86 de miliarde de euro cu creditorii europnei l-a costat slabirea puternica a majoritatii coalitiei de guvernare in Parlamentul de la Atena.
Cele 6 luni de negocieri dure cu creditorii au culminat cu inchiderea bancilor si impunerea unor controale de capital la finalul lunii iunie, efectele resimtindu-se puternic asupra sistemului bancar elen. Institutiile financiare grecesti au limitat si mai mult imprumuturile, oricum scazute, temandu-se de expunerea la credite neperformante.
Reuters prezinta cazul lui George Sarris, unul dintre intreprinzatorii ale caror cereri de creditare au fost refuzate de banci. Omul de afaceri grec, in varsta de 35 de ani, a incercat sa-si finanteze afacerea cu 10.000 de euro. George acuza Guvernul de la Atena pentru cele intamplate, considerand ca politicile turbulente sunt vinovate pentru ceea ce se intampla in sistemul bancar.
"Au trebuit sa treaca trei ani pentru ca tara sa aiba crestere economica", referindu-se la cresterea economica din jumatatea lui 2014. "Dupa alegerile din 24 ianuarie, totul s-a dus la vale. Acum viitorul este sumbru. Pentru mine, nu exista salvare aici", declara acesta.
"Toti furnizorii nostri au refuzat sa mai acorde marfa pe credit. Toata lumea ramane fara lichiditati. Inca achit salariile, dar am taxe neplatite... Afacerea mea a scazut deja cu 35% si nu-mi doresc sa mai pierd clienti", declara George Sarris.
Acordul semnat de Tspiras include o recapitalizare a bancilor. Cu toate astea, din discutiile ci investitorii internationali si cu directorii executive de top din domeniu rezulta ca masura s-ar putea dovedi insuficienta pentru o pornire fortata a imprumuturilor.
"Cresterea economica si finantarea afacerilor de catre sistemul bancar vor fi afectate de cativa factori, inclusiv stabilitate politica, implementarea reformelor impuse prin acordul de salvare, un raport pozitiv al primei vizite de analiza, programate in octombrie, si o intregire a recapitalizarii bancilor cu participarea investitorilor privati", declara Fokion Karavias, directorul executiv al Euro Bank, una dintre primele 4 banci din Grecia.
Cel mai recent bailout, al treilea de care beneficiaza Grecia, ofera 25 de miliarde de euro pentru recapitalizarea bancilor, dar oficialii estimeaza ca doar 10-15 miliarde vor merge de fapt in aceasta directie.
"Acum, investitorii internationali trebuie recastigati", spune Apostolos Gkoutzinis, cel ce detine Shearman & Sterling LLP si care a oferit consultare Piraeus Bank pentru recapitalizarea de 1,5 miliarde de euro.
Se estimeaza ca bancile elene au avut o expunere de 100 de miliarde de euro in credite ce nu pot fi returnate in primele 4 luni ale anului, peste 40% din imprumuturile oferite.
O optiune este formarea unor "banci rele", care sa ofere bancilor elene un nou inceput, scrie Reuters. Desi o astfel de optiune ar risca banii cetatenilor, ea ar putea fi cea mai buna optiune a Greciei pentru a atrage investitori internationali si a determina bancile sa acorde din nou credite.
Pe de alta parte, daca se formeaza rapid un guvern ce va respecta termenii oferit de creditori, Banca Europeana Centrala poate sainceapa sa cumpere obligatiuni grecesti, scazand costurile financiare ale bancilor.
"Cea mai mare diferenta dintre sistemul bancar grec si cele din alte tari europene este nesiguranta politica si economica, fiind o diferenta foarte mare in modul in care apreciezi lucrurile", arata Brad Palmer, vice presedintele executiv la Sankaty Advisors LLC.
1
2
