Franta si Germania au propus joi crearea unui "mecanism permanent si obligatoriu" de repartizare a refugiatilor in cadrul Uniunii Europene, dupa emotia creata de publicarea fotografiei unui baiat sirian in varsta de trei ani, al carui corp a fost gasit pe o plaja in Turcia, relateaza Reuters online.

Francois Hollande si Angela Merkel, care au discutat la telefon joi dimineata, apreciaza ca situatia s-a schimbat, dupa o vara marcata de un aflux continuu de refugiati la frontierele Europei si in urma unor drame foarte mediatizate.

In iunie, Parisul si Berlinul au refuzat propunerea Comisiei Europene (CE) de introducere a cotelor de refugiati pentru fiecare tara in parte - in functie de marime, resurse si populatie -, preferand voluntariatul.

Un nou plan urmeaza sa fie prezentat saptamana viitoare de catre Jean-Claude Juncker, presedintele CE, care sa ofere un raspuns coordonat acestei crize care-i divizeaza pe Cei 28 in privinta atitudinii comune pe care sa o adopte.

"Va fi necesar ca acesti solicitanti de azil sa fie repartizati, acesti refugiati, ma refer indeosebi la cei care vin din Siria", a declarat Francois Hollande intr-o conferinta de presa, la Palatul Elysee, alaturi de premierul irlandez Enda Kenny.

"Am propus, (impreuna) cu cancelarul (german Angela) Merkel, un mecanism permanent si obligatoriu", a adaugat el. "Eu consider ca, in prezent, ceea ce s-a angajat nu mai este suficient", a continuat el.

Divergente europene

"Uniunea Europeana este necesar sa faca mai mult, este necesar ca ea sa repartizeze - acesta este cuvantul care a fost ales - un anumit numar de persoane care cer refugiu", a spus Francois Hollande. "Nu se mai pune problema unei agatari de cuvinte, este vorba despre salvarea unor vieti si despre solutionarea cu demnitate a situatiei persoanelor care recurg la dreptul de azil", a subliniat el.

El a amintit ca 3.000 de persoane si-au pierdut viata in aceste ultime luni, traversand marea, si a evocat necesitatea repartizarii a 100.000 de refugiati.

"Este, deci, intru totul necesar sa avem un mecanism care sa poata sa ia situatia fiecarei tari europene si sa vada, la momentul respectiv, ce se poate rezerva in termeni de gazduire in acea tara, in functie de caracteristicile ei", a spus seful statului francez.

Propunerea franco-germana urmeaza sa fie examinata de catre ministrii de Interne UE, care se reunesc pe 14 septembrie, iar apoi de catre Consiliul European, a precizat Francois Hollande.

Afluxul exceptional de candidati la azil veniti din Siria, Eritreea, Sudan, dar si de imigranti provenind din tari considerate "sigure", ca Albania, a provocat doua tipuri de reactii in clasa politica europeana.

In opinia premierului ungur Viktor Orban - care a pus sa se construiasca un gard lung de 175 de kilometri la frontiera cu Serbia, pentru a opri imigrantii ce vin prin Sud - acest fenomen ameninta radacinile crestine ale Europei, care este necesar, in opinia sa, sa-si controleze frontierele inainte sa decida sa primeasca acesti candidati la azil.

Politica de azil

Insa, in Germania, in pofida manifestatiilor ostile, apare o puternica miscare de solidaritate. Berlinul se asteapta sa primeasca 800.000 de refugiati anul acesta, adica de patru ori mai multi decat in 2014.

Franta, la randul ei, in afara de anuntarea cotelor de refugiati pentru ajutorarea principalelor tari de intrare - Grecia, Italia si Ungaria -, si-a reafirmat joi pozitia prin vocea ministrului de Interne Bernard Cazeneuve, la finalul unei reuniuni a principalilor ministri cu atributii in acest dosar.

Parisul indeamna la solidaritate fata de refugiati - care fug din calea razboaielor si dictaturilor -, dar si la fermitate fata de imigrantii "economici", care urmeaza sa fie expulzati acasa, ceea ce impune construirea unei politici comune de azil in UE.

"Ne aflam intr-o lupta contracronometru", a declarat Bernard Cazeneuve. "Europa este necesar sa se ridice la inaltimea acestor mize, deoarece, daca nu o va face (...), atunci intregul sistem Schengen (de libera circulatie) va fi fragilizat", a avertizat ministrul.

Franta si Germania vor, totodata, ca centre de primire sa fie deschise in Grecia si Italia, ceea ce va permite o "triere" intre cei care pot obtine azil si cei care sunt considerati imigranti "economici".

Pentru a-i descuraja pe imigrantii clandestini sa vina in Europa, este necesara organizarea repatrierii lor in tarile de origine.

Situatia din Africa - unul dintre raspunsurile la acest fenomen - urmeaza sa fie abordata la summitul de la Valletta, unde se vor reuni reprezentanti ai statelor europene si ai tarilor africane, in noiembrie.