Gaurile adanci de aproape 6.000 de metri sunt singurele ramase in zonele unde odinioara se inaltau munti. Regiuni largi, in care micii fermieri plantau in trecut orez sau fructe, au fost transformate in exploatari miniere, aparate cu armata, declansand razboaie civile. Comunitati intregi au fost stramutate. Se intampla in Filipine, dar se poate intampla oriunde.
Comunitati intregi au fost stramutate fortat iar sate intregi, cum este cazul Didipio (din Filipine), au fost parasite in totalitate pentru a face loc unor mine aurifere, care executa extractii pe scara larga.
Mina filipineza, pazita de garduri inalte si indelung contestate de indigenii Bugkalot, care se tem de poluare, scurgeri de minerale in mediul inconjurator si probleme de sanatate, este doar una dintre zecile de mine noi, deschise in ultimii ani pentru a satisface cresterea cererii mondiale pentru mineralele utilizate in dispozitive electronice precum smartphone-uri, console sau laptop-uri.
In ciuda noilor politici de mediu, impuse la nivel global, minele ￢verzi￢ sunt aproape inexistente in zonele de extractie din Africa, Asia sau America Latina, unde companiile gigant, din industria electronica, continua sa se aprovizioneze cu materie prima obtinuta din minele tarilor subdezvoltate, intretinand astfel starea de conflict. (Desigur, exista si exceptii, precum initiativaFAIRPHONEcare incurajeaza utilizatorii de smartphone-uri sa se implice in promovarea unei industrii electronice mult mai echitabila).
Potrivit expertilor in domeniu, care au realizat un ￢atlas￢ (Environmental Justice Atlas) al zonelor de conflict, boom-ul mineralelor exploatate la nivel mondial (aur, cupru, cobalt, staniu, tantal sau tungsten) creaza adevarate conflicte sociale in cadrul comunitatilor locale si incalca drepturile omului, distrugand aproape integral mediul in regiuni intregi din Asia, America Latina si Africa. Infiltrarea deseurilor miniere in apa, sol, precum si scurgerile masive de deseuri produc grave probleme de sanatate care afecteaza locuitorii din acele zone.
Citeste articolul integral pe EurActiv.ro
Acest proiect face parte din planul national de lucru al României pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015 (AED2015) si este finantat de Comisia Europeana si de Ministerul Afacerilor Externe al României. Organizatia EurActiv România este singura responsabila de continutul acestui material si în niciun context acesta nu poate fi privit ca o reflexie a pozitiei Uniunii Europene.
