Grecia si-a asigurat pentru urmatorii trei ani finantare de aproximativ 85 miliarde de euro de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International, iar bancile elene primesc urgent fonduri de 10 miliarde de euro, pentru recapitalizare, a anuntat marti un oficial guvernamental elen, dupa negocieri maraton care au durat toata noaptea, transmite Reuters.

Valoarea pachetului de asistenta financiara era estimata la 86 miliarde de euro, dar nu a existat in timpul negocierilor o confirmare a sumei, noteaza Agerpres.

Autoritatile elene nu au acceptat propunerea creditorilor internationali privind gestionarea problemei creditelor neperformante. Conform surselor, autoritatile de la Atena vor sa infiinteze o banca de rebuturi (bad bank) pentru a rezolva problema, in timp ce creditorii internationali cer vanzarea lor catre fondurile specializate. Rata creditelor neperformante reprezenta aproximativ 35% din totalul portofoliului de imprumuturi in primul trimestru din 2015, iar procentul ar urma sa creasca din cauza declinului economiei si a impunerii restrictiilor asupra miscarilor de capital.

Luna trecuta, BCE a majorat de doua ori finantarea de urgenta destinata creditorilor eleni cu cate 900 milioane de euro, dupa acordul privind al treilea plan de asistenta financiara pentru Grecia, in valoare de 86 miliarde de euro.

Acesti bani au permis redeschiderea bancilor din Grecia in 20 iulie, dupa trei saptamani. Limita maxima a fondurilor care pot fi retrase saptamanal de la bancomat este fixata la 420 de euro, in loc de 60 de euro pe zi anterior, pentru a evita ca populatia sa fie nevoita sa faca zilnic coada la ATM-uri.

Oficialii eleni se asteapta ca acordul sa fie ratificat de Parlament miercuri sau joi, urmand sa fie examinat vineri de ministrii de Finante din zona euro, ceea ce va permite Greciei sa primeasca prima transa pana in 20 august, cand trebuie sa achite o datorie de 3,2 miliarde de euro catre BCE.

Conform surselor din apropierea negocierilor, Grecia are ca obiectiv obtinerea unui excedent bugetar primar, excluzand costurile cu serviciul datoriei, din 2016. Anterior, tintele indicau un excedent bugetar primar de 0,25% din PIB in 2015, un plus de 0,5% din PIB in 2016, 1,75% din PIB in 2017 si 3,5% din PIB in 2018, sustin surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul.