Sonda spatiala Rosetta a descifrat originea coamei cometei "Ciuri"

de Carla Dinu     HotNews.ro
Vineri, 3 iulie 2015, 6:45 Actualitate | Internaţional

Sonda spatiala europeana Rosetta a descoperit fenomenul care explica modul in care se formeaza coama cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumita "Ciuri", informeaza site-ul publicatiei franceze Le Monde preluat de Mediafax.

Oamenii de stiinta europeni au identificat una dintre sursele care stau la baza jeturilor de praf ce creeaza in jurul cometelor un anumit halou, care, la randul lui, se intinde in urma corpului ceresc formand o coada stralucitoare.

Potrivit unui studiu realizat de o echipa de astronomi internationala, publicat in revista Nature, aparatele de fotografiat performante aflate la bordul sondei europene Rosetta, care analizeaza in cele mai mici detalii cometa "Ciuri" incepand din august 2014, au remarcat faptul ca acele jeturi de praf provin din numeroasele puturi aflata la suprafata corpului ceresc.

Acele gauri nu seamana deloc cu craterele vulcanice, desi sunt active: caldura Soarelui, in jurul caruia orbiteaza cometa, transforma in vapori bucatile de gheata si gazele carbonice de pe scoarta cometei, iar acei vapori iau cu ei in spatiul din jurul cometei particule de materie organica si silicati, formand astfel coama cometei.

Acele jeturi tasnesc din peretii unor puturi profunde, care pot sa atinga diametre de pana la 200 de metri si adancimi la fel de mari. Instrumentul Osiris de la bordul sondei Rosetta a fotografiat acele emanatii provenind din peretii verticali ai puturilor de pe "Ciuri". Dintre cele 18 puturi studiate in detaliu intre iulie 2014 si decembrie 2014 sase sunt active.

"Este pentru prima data cand o legatura a fost stabilita intre morfologia si activitatea unei comete.
Pana in prezent, nu dispuneam decat de modele", a reamintit Jean-Baptiste Vincent, cercetator la Institutul Max Planck din Germania si coordonator al studiului.

























Material sustinut de Siemens

"Comorile" detinute de primarii: cum pot fi folosite marile baze de date pentru a imbunatati serviciile oferite cetatenilor. Studiu de caz City Pulse

Brasovul si orasul Aarhus din Danemarca au luat parte timp de trei ani la un proiect inedit de cercetare - City Pulse, finantat de Uniunea Europeana. Pe scurt, scopul proiectului a fost sa colecteze si sa coreleze cat mai multe date despre cele doua orase, iar pe baza acestora primariile sau companiile sa dezvolte aplicatii gratuite care sa imbunatateasca serviciile oferite cetatenilor.

4347 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    panspermie (Vineri, 3 iulie 2015, 10:47)

    marius [anonim]

    "... particule de materie organica si silicati ..."
    materie organica ... adica alcatuit din carbon si hidrogen ... "panspermia" e din ce in ce mai plauzibila
    • +1 (1 vot)    
      asa au aparut....regii asfaltului (Vineri, 3 iulie 2015, 14:56)

      User2 [anonim] i-a raspuns lui marius

      Materia organica seamana mai degraba cu cea din asfalt: polimer inchis la culoare pe baza de carbon si hidrogen (gen bitum). Chiar daca vorbin de metan, acesta este supus unui bombardament cu radiatii extrem de dure, iar radicali/ionii formati polimerizeaza formand respectivul materia organic.
      Pana una-alta este mai credibila aparitia "supei" organice pe Pamant si nu pe vreo cometa.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică