China se va oferi la summitul de pe 29 iunie de la Bruxelles sa faca o investitie de mai multe miliarde de dolari in viitoarea infrastructura europeana, potrivit unui proiect de comunicat vazut de Reuters. Oferta reprezinta cea mai recenta incercarea a Beijingului de a castiga mai multa influenta la nivel mondial.
Desi suma exacta ramane sa fie decisa, oferta va marca cel mai nou pas din eforturile Chinei de a modela guvernanta economica globala in detrimentul Statelor Unite, si vine dupa decizia magora a conducerii UE de a se alatura Bancii Asiatice de Investitii in Infrastructura (AIIB), condusa de China, sfidand Washingtonul.
Oferta va fi insotita probabil de o cerere de returnare prin investitii in infrastructura chineza orientata catre vest - initiativa "O centura, un drum" care presupune construirea unor legaturi majore energetice si de comunicare de-a lungul Asiei Centrale, Vestice si Sudice pana in Grecia.
"China a anuntat ca va pune la dispozitie co-finantare pentru investitii strategice de interes comon de-a lungul UE", se arata in proiectul de comunicat, adaugand ca intelegerea va fi finalizata la o alta intalnire care va avea loc in septembrie.
Un diplomat UE a declarat pentru Reuters ca contributia chinezeasca ar trebi sa fie "undeva in randul miliardelor".
Oficiali UE si chinezi au declarat pentru agentia de presa citata ca bancile chinezesti se uita mai ales la proiecte de telecom si tehnologie.
Premierul chinez Li Keqiang, care va participa la summitul de la Bruxelles, se va pune de acord cu liderii UE ca fondul de 315 miliarde euro va "crea oportunitati pentru China de a investi in UE, in special in sectoarele de infrastructura si inovare".
Daca se ajunge la o intelegere, acordul va fi un succes pentru presedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, care s-a confruntat cu scepticism anul trecut, cand a propus Fondul European pentru Investitii Strategice (EFSI).
Franta, Germania, Italia si Polonia au anuntat fiecare ca vor contribui cu 8 miliarde de euro, in timp ce Spania si Luxemburg au promis contributii mai mici.
Blocul se bazeaza in principal pe investitorii privati si bancile de dezvoltare sa finanteze proiectele selectate dintr-o lista initiala de aproape 2.000 depuse de catre cele 28 de state membre, de la aeroporturi pana la sisteme de aparare impotriva inundatiilor, cu o valoare insumata de 1,3 trilioane de euro.
O investitie chineza mare ar putea ridica intrebari cu privire la guvernarea fondului, care este, pana acum, strict o institutie europeana. Un diplomat UE a declarat ca nu se stie daca China va incerca sa obtina reprezentare proportionala cu participatia.
Decizia de a invita China intr-un fond UE ar putea provoca unele frictiuni cu Washingtonul, care este constient de influenta in crestere a Beijingului si deranjat ca Europa a respins solicitarile sale de a sta departe de AIIB.
China testeaza deja dominatia Statelor Unite in America Latina, oferind regiunii inverstitii de 250 miliarde dolari in urmatorul deceniu, in timp ce companiile chineze au turnat bani in Africa pentru a garanta livrarile de marfuri in schimbul construirii de noi drumuri, spitale si linii de cale ferata.
Statele Unite ale Americii si grupurile pentru drepturile omului se plang ca China si firmele sale influenteaza in mare parte prin coruptie si inchid ochi la lipsa de standarde de munca, mediu si drepturile omului. Critici similare au fost de mult timp directionate catre multinationale occidentale cu afaceri in tarile in curs de dezvoltare.
1
4
