PE a aprobat, joi, o rezolutie redactata de europarlamentarul roman Ioan Mircea Pascu, in care se arata ca e nevoie de o gestionare responsabila din partea UE a realitatii strategice din zona Marii Negre, unde Rusia a lansat un proces de militarizare pe termen lung, potrivit unui comunicat oficial.
"Parlamentul subliniaza situatia complexa strategica si militara la Marea Neagra si sustine ca sanctiunile UE impotriva Rusiei ar trebui sa fie in continuare legate de implementarea acordurilor de la Minsk. Realitatea strategica din zona Marii Negre, unde Rusia a lansat un proces de militarizare pe termen lung, necesita o gestionare responsabila din partea UE, se mai arata in text, care cere si continuarea politicii de descurajare ca parte a reasigurarii strategice necesare pentru membrii estici ai NATO si UE", se arata in comunicat.
Potrivit rezolutiei, PE "sprijina categoric nerecunoasterea anexarii Crimeii de catre Rusia" si isi reitereaza angajamentul fata de independenta, suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei, in conformitate cu Carta Natiunilor Unite".
"UE nu va recunoaste anexarea ilegala a Crimeii si a Sevastopolului", anexarea incalcand Tratatul de prietenie, cooperare si parteneriat dintre Ucraina si Federatia Rusa din 1997, se arata in text.
Eurodeputatii "remarca cu ingrijorare ca anexarea ilegala a Crimeii a determinat o schimbare semnificativa a peisajului strategic din bazinul Marii Negre si din zona adiacenta" si "considera ca actiunile agresive ale Rusiei reprezinta revenirea acesteia la abordarea ostila bazata pe contrapunerea celor <
Totodata, rezolutia exprima preocuparea fata de "intensificarea presiunii Rusiei asupra frontierelor estice ale UE, inclusiv asupra Romaniei, Poloniei si statelor baltice, ceea ce reprezinta un risc major".
Parlamentul European este "profund ingrijorat de actuala consolidare a capacitatilor militare defensive, dar si ofensive, ale Rusiei in Marea Neagra si de extinderea si modernizarea planificata a flotei Rusiei din Marea Neagra, ce presupune achizitionarea a sase noi submarine diesel moderne de tip Rostov pe Don si a sase noi fregate de tip Amiralul Grigorovici", reamintind ca pozitionarea unor capabilitati aeriene ofensive, precum si modernizarea infrastructurilor militare din Crimeea vor consolida pozitia militara ofensiva a Rusiei si capacitatea sa de a proiecta putere in afara teritoriului sau".
De asemenea, PE constata cu ingrijorare ca Rusia "si-a marit semnificativ capacitatile de aparare aeriana si navala in bazinul Marii Negre, desfasurand noi rachete de aparare navala (anti-nave, cu o raza de actiune de 600 km, ce pot ajunge la Stramtoarea Bosfor) si asigurandu-se ca avioanele de lupta ruse controleaza aproximativ trei sferturi din spatiul aerian al bazinului Marii Negre (triplandu-si practic numarul de aeroporturi in Crimeea)".
In acest context, Franta este indemnata sa abandoneze "fara echivoc si definitiv vanzarea de nave de asalt amfibie catre Rusia". Documentul mai noteaza faptul ca Rusia si-a consolidat capacitatile atat la nivel strategic, cat si tactic. "Bombardierele cu raza lunga de actiune capabile sa poarte rachete de croaziera si avioanele de recunoastere care opereaza aproape de tarmurile vestice ale Marii Negre pot patrunde adanc in Europa Centrala", se arata in rezolutie.
De asemenea, se remarca faptul ca desfasurarea sistemelor ruse de armament cu capacitate duala in Crimeea ridica "semne de intrebare asupra bunelor intentii ale Rusiei in ceea ce priveste realizarea de progrese in privinta Agendei multilaterale de dezarmare nucleara in cadrul viitoarei revizuiri a Tratatului de neproliferare, subminand eforturile depuse deja in aceasta directie".
Potrivit rezolutiei, recentele survolari la mica altitudine ale aeronavelor ruse de lupta deasupra unor nave de razboi ale NATO si a unor platforme de explorare din Marea Neagra, "indica clar o pozitie mai agresiva a Rusiei in bazinul Marii Negre si reprezinta un avertisment asupra unui risc crescut de escaladare".
Autorii raportului propun condamnarea faptului ca Rusia furnizeaza sprijin direct si indirect pentru separatisti, facilitand astfel continuarea razboiului, si-si exprima ingrijorarea cu privire la relatarile privind crimele de razboi comise in regiunea controlata de separatistii sustinuti de Moscova.
Totodata, se exprima regretul cu privire la faptul ca initiativele de cooperare in domeniul securitatii BLACKSEAFOR si Armonia Marii Negre"s-au dovedit a fi prea slabe si sunt in prezent paralizate".
Pe de alta parte, rezolutia subliniaza ca relatia cu Rusia, un actor major in sistemul international, "ar trebui sa fie, pe termen lung, mai degraba una de cooperare decat conflictuala", insa, pe termen scurt si mediu, "din cauza lipsei de incredere fata de ultimele actiuni ale Rusiei, orice reluare a cooperarii ar trebui sa continue sa se bazeze, in primul rand, pe reasigurarea strategica puternica oferita de NATO membrilor sai din est si, in al doilea rand, pe faptul ca nu poate exista nicio solutie politica care sa se bazeze pe acceptarea anexarii ilegale a Crimeii".
In cazul in care Rusia nu respecta acordul de incetare a focului de la Minsk si continua destabilizarea estului Ucrainei si anexarea ilegala a Crimeii, "regimul de sanctiuni ar trebui continuat si chiar consolidat", conform documentului.
In ceea ce priveste securitatea energetica, statele membre sunt indemnate sa ia masurile necesare in vederea asigurarii securitatii exploatarii petrolului si gazelor si pentru activitatile de transportare a acestora in regiunea Marii Negre, exprimandu-se preocuparea pentru faptul ca beneficiile care decurg din exploatarea petrolului si gazelor si a activitatilor de transport in Marea Neagra sunt "din ce in ce mai dependente de nivelul de militarizare declansat de anexarea ilegala a Crimeii de catre Rusia si de cresterea ulterioara a capacitatilor militare ruse in regiune".
Raportul subliniaza faptul ca regiunea Marii Negre ar trebui "sa fie cu adevarat prioritara pentru Uniunea Europeana", iar, in conditiile in care actualul format al Sinergiei Marii Negre (SMN) nu mai este de actualitate, se solicita Comisiei Europene si SEAE sa elaboreze "o strategie cuprinzatoare a UE pentru regiunea Marii Negre".
De asemenea, este subliniata importanta critica a coordonarii cu NATO si SUA, deoarece bazinul Marii Negre este "o componenta cheie a securitatii euroatlantice" si este salutat angajamentul NATO de sprijinire a eforturilor regionale ale statelor cu iesire la Marea Neagra, menite sa asigure securitatea si stabilitatea.
In acest sens, Aliantei Nord-Atlantice i se solicita "sa continue sa isi dezvolte capabilitatile de aparare cibernetica si de aparare antiracheta, inclusiv in regiunea Marii Negre, si sa elaboreze planuri operative pentru descurajarea si contracararea razboiului asimetric si hibrid".
Se subliniaza faptul ca NATO ar trebui "sa isi pastreze superioritatea navala si aeriana generala in bazinul Marii Negre si sa-si mentina capacitatea de a monitoriza aceasta regiune".
Dupa votul din plen, rezolutia urmeaza sa fie trimisa Consiliului, Comisiei Europene, Inaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate, guvernelor si parlamentelor statelor membre ale UE, precum si tuturor tarilor de la Marea Neagra.
0
2
