Turcia a intrat luni intr-o perioada de turbulente dupa infrangerea usturatoarea suferita in alegerile parlamentare de partidul presedintelui islamo-conservator Recep Tayyip Erdogan, care a provocat devalorizarea lirei turcesti si a bursei, scrie AFP.

La capatul unui scrutin tranformat in plebiscit in jurul fondatorului sau, Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP) al lui Erdogan a pierdut duminica majoritatea absoluta pe care o detinea de 13 ani in Parlament, fortandu-l pentru prima oara sa formeze un guvern de coalitie sau minoritar.

Luni dimineata, pietele au sanctionat intrarea Turciei intr-o faza de instabilitate politica, inedita din 2002. Indicele princial al Bursei din Istanbul a cazut cu 8% la deschidere si ceda inca 6% la inceputul dupa-amiezii.

Simultan, lira turceasca (LT) a cazut cu 3% fata de dolari si euro. Moneda se tranzactiona la 2,75 TL pentru un dolar si la 3,07 LT pentru un euro. Pentru a stopa aceasta devalorizare, Banca centrala a anuntat o reducere a dobanzilor aplicate la depozitele in valute pe o saptamana.

"Pana la formarea unui nou guvern, incertitudinea va continua", crede analistul Ozgur Altug, de la BCG Partners.

Principala victima a scrutinului de duminica, presedintele a incercat sa atenueze temerile. Rupand cu tonul polemic din timpul campaniei, acesta a cerut partidelor politice sa actioneze cu "responsabilitate" pentru a mentine

"stabilitatea" tarii.

Erdogan a pledat pentru un guvern de coalitie, apreciind ca alegerile de duminica nu ofera niciunui partid mandatul de a "forma guvernul singur".

Potrivit rezultatelor oficiale, AKP a castigat alegerile de duminica, dar nu a primit decat 40,8% din voturi, o degringolada de aproape 10 puncte in raport cu scorul de acum patru ani (49,9%).

Victima a recentei incetiniri a economiei si a derivei autoritare si islamiste a lui Erdogan, partidul nu a obtinut decat 258 dintre cele 550 de fotolii de deputati, sub marjoritatea absoluta de 276.

Guvern de coalitie sau schimbarea puterii?

Principalul castigator este partidul kurd HDP (Partidul democratic al poporului), care a reusit sa depaseasca pragul de 10% impus pentru accesul in Parlament. Marele castigator al scrutinului, miscarea condusa de charismaticul si ambitiosul Selahattin Demirtas a castigat 13,1% din voturi, respectiv 80 de fotolii.

Alte doua partide concurente cu partidul lui Erdogan, Partidul republican al poporului (CHP, social-democrat) si Partidul actiunea nationalista (MHP, dreapta), obtin 25% si, respectiv, 16,3% din voturi (133 si 80 de fotolii).

Aceste rezultate constituie un dus rece pentru dorinta lui Erdogan de a-si perpetua regimul, din ce in ce mai contestat.

Ales in fruntea statului in urma cu zece luni dupa ce a condus guvernul timp de 11 ani, acesta s-a implicat in campanie in speranta ca AKP va obtine cele 330 de fotolii necesare unei reforme a Constitutiei si instaurarii unui regim prezidential forte, denuntat ca o "dictatura constitutionala" de catre opozitie.

"Turcii i-au transmis ca nu apreciaza puterea sa personala", a concluzionat luni cotidianul Hurriyet.

Adversarii presedintelui au salutat prima sa infrangere politica in 13 ani.

Demirtas s-a bucurat pentru infrangerea "celor care vor autoritarismul, care sunt aroganti si pentru faptul ca cei care se considera singurii detinatori ai Turciei au pierdut". "Este inceputul sfarsitului pentru AKP", crede liderul MHP, Devlet Bahceli.

Pe hartie, cele trei partide de opozitie dispun de majoritatea necesara pentru a prelua guvernarea. Dar premeirul Ahmet Davutoglu, care urmeaza sa se intalneasca cu Erdogan, a respins aceasta ipoteza, parand decis sa pastreze puterea. "Aceste alegeri au auratat inca o data ca AKP este coloana vertebrala a acestei tari", a sutinut el.

Mai multi membri ai guvernului s-au aratat deschisi unei coalitii. "Este scenariul cel mai probabil", a apreciat vicepremierul Numan Kurtulmus.

In cazul unui esec al negocierilor in 45 de zile, Erdogan poate dizolva parlamentul si convoca o noua runda de alegeri.