REPORTAJ In cautarea jihadistilor din Kosovo

de Laurentiu Colintineanu     HotNews.ro
Joi, 16 aprilie 2015, 11:09 Actualitate | Internaţional

Moschee in Kacanik, Kosovo
Foto: Ioana Moldovan
Nuredin Zeneli se apropie cu pași șovăielnici de poarta moscheii. Bătrînul, în vîrstă de 75 de ani, vine cu o oră mai devreme la rugăciunea de la ora 17:00. Zîmbetul său e însă voios, iar disponibilitatea sa de a vorbi cu jurnaliști străini e surprinzător de mare. În micul său oraș, Kacanik, a descins multă presă, mai ales occidentală, în 2014, cînd o înregistrare video postată pe internet îl arăta pe Lavdrim Muhaxheri, liderul contingentului de luptători albanezi din gruparea teroristă Satul Islamic (ISIS), care tocmai decapitase „un spion”.


Bătrînul Zeneli știa ce veniserăm să întrebăm. Muhaxheri este sau era originar din Kacanik, oraș din care au plecat cei mai mulți musulmani kosovari radicalizați să se alăture luptei autoproclamatului califat din Siria și Irak. În acest moment, arată estimări oficiale ale guvernului de la Prishtina, între 200 și 250 de luptători islamiști kosovari luptă alături de ISIS. Despre Muhaxheri circulă zvonuri că ar fi fost ucis. Primele au apărut în vara lui 2014. Ultimele îl dau mort în luptele din Kobane, la începutul acestui an. Cu siguranță nu se poate ști.


Înainte de întîlnirea cu Zeneli, în curtea moscheii Bobit, dintr-o suburbie a orașului, ajunseserăm aproape de poarta familiei Muhaxheri. Fuseserăm întîmpinați de fratele lui Lavdrim, care știa și el, de la depărtare, de ce veniserăm. Reacția lui nu a fost însă nici pe departe la fel de prietenoasă precum a lui Zeneli. Nu am putut vorbi cu el, ne amenința că va chema poliția. Fratele lui Muhaxheri repeta întruna că s-a săturat de minciunile pe care presa le-a scris despre el și familia sa, după ce fusese de acord să vorbească anul trecut. 


Același refuz l-am primit și de la fratele lui Hetem Dema. Bărbatul, vecin cu Nuredin Zeneli, a murit în Siria. Familia sa a primit confirmare de la surse de acolo. Corpul lui nu a fost recuperat. Dema avea 38 de ani, este și astăzi cel mai în vîrstă kosovar care și-a pierdut viața luptînd alături de ISIS în Siria sau Irak. Fratele său, un bărbat, care la nivel de aparență nu diferă cu absolut nimic de un locuitor al oricărui oraș mic din România, ne-a spus că familia nu a știut nimic despre intenția lui de plecare în Siria. „Sigur știa soția sa, dar nu ne-a spus nimic”, a fost ultimul lucru pe care fratele lui Dema ni l-a spus înainte să închidă poarta, scuzîndu-se că are antrenament cu echipa de fotbal și nu poate întîrzia.


„Nu știu cum se cheamă religia celor care luptă alături de ISIS”


Nuredin Zeneli spune însă că au existat mai multe momente ciudate în comportamentul lui Hetem Dema, care ar fi putut constitui un semnal de alarmă. El e musulman practicant de 70 de ani. Tatăl lui era musulman, bunicul lui la fel. „Dar eu nu știu să spun exact cum se cheamă religia asta pe care o practică cei care pleacă să lupte cu ISIS. E complet diferită față de a noastră”, povestește bătrînul care a asistat la o schimbare radicală de practică religioasă a lui Dema și nu numai. La moscheea Bobit ar fi patru bărbați care, la un moment dat, au început să se roage complet diferit față de ceilalți. Principala diferență, subliniază Zeneli, e că atunci cînd spun „Allah e mare, ei duc mîinile la piept, în loc să le ducă la cap. Asta e lipsă de respect față de Allah”.


Zeneli își aduce aminte că, la aflarea veștii despre luptători islamiști kosovari, a fost foarte surprins. „Islamul are o lungă tradiție la noi în zonă, dar nu înțelegem ce se întîmplă. Auzim despre multe persoane care pleacă în Siria și Irak. Nu știu să vă dau un număr anume, dar aud mereu despre cineva care a plecat. E vorba de tineri, în majoritate”. Ce sunteți dumneavoastră? Sunit sau șiit?, îl întrebăm. „Nici una, nici alta. Eu sunt hanafi”, răspunde Zeneli cu mîndria dată de tradiția istorică.


Hanafi e, de fapt, una din cele patru școli de gîndire ale islamului sunit. La origine, imamul Hanafi a creat o jurisprudență, un mod de aplicare a legii islamice, considerată cea mai liberală dintre toate. În aplicarea legii, jurisprudența Hanafi face uz de rațiune și opinie mult mai mult decît celelalte, iar organizarea este foarte descentralizată, spre deosebire de alte modele cu ierarhie strictă. Credința este pusă mai presus de practicarea strictă a ei, iar toleranța față de diferențele dintre comunitățile musulmane e mare. Unul din elementele importante ale acestei școli e faptul că blasfemia nu este pedepsită. Gîndirea Hanafi a ajuns la concluzia că niciun om nu are dreptul să decidă asupra relației dintre divin și uman. 


31% dintre toți musulmanii aparțin acestei școli, cu precădere cei care au fost sub influența Imperiului Otoman. Deși violența e justificată de școala Hanafi „atunci cînd aduce beneficii tuturor musulmanilor”, orientarea în epoca modernă a adus gînditori care propovăduiesc, cu precădere, pacifismul. Zeneli spune că religia lui nu permite lupta teroristă, pe parcursul discuției repetă de mai multe ori că ce fac luptătorii radicalizați e ceva ilegal. Dar își amintește cum Hetem Dema începuse să învețe și pe alții că „felul său de a de ruga este cel corect, cel drept față de Allah. Lua copii pe stradă și le povestea despre adevărata credință. Fiul său de zece ani se roagă ca el acum”.


Filiera arabă


Credincioșilor de la Moscheea Bobit li se părea ciudat, uneori chiar amuzant că Dema se ruga diferit. La un moment dat au început să își facă griji și se întrebau dacă ce văd nu „seamănă cumva cu Al Qaida”. De făcut, nu au făcut nimic. Mai puțin atunci cînd imamul moscheii a avut, la un moment dat, tendința să schimbe și el ritualurile, dar a renunțat de frica oamenilor. Cînd încep să se roage diferit, bărbații încep să își lase barbă. Când ați observat prima dată aceste schimbări, îl întrebăm pe Nuredin Zeneli. „În urmă cu zece ani. La Dema a fost imediat după ce o organizație arabă l-a trimis într-un pelerinaj la Mecca”.


După războiul cu Serbia, numeroase organizații caritabile islamice au activat în Kosovo cu scopul declarat de a ajuta musulmanii kosovari în eforturile de reconstrucție. Originea acestor organizații datează din anii ’80, cînd Arabia Saudită a creat o rețea de ONG-uri care sprijineau mujahedinii afgani în lupta împotriva invadatorilor sovietici. Infrastructura există și astăzi, chiar și după închiderea multor organizații de către Consiliul de Securitate, din cauza legăturilor dovedite cu grupări teroriste. Practic, organizațiile respective funcționează ca sursă de finanțare, dar și ca rețea de recrutare.


Juan Zarate, fost consilier adjunct pentru combaterea terorismului al președintelui american George W. Bush, descrie în cartea „Treasury’s War” lupta dusă de Trezoreria SUA cu rețelele de finanțare a operațiunilor teroriste islamiste. Cea mai mare organizație caritabilă islamică, cu 14 filiale închise în urma mai multor rezoluții ONU, Al Haramain, a activat mulți ani în Balcanii de Vest, mai precis în Kosovo și Bosnia. La fel a fost cazul International Islamic Relief Organization și al Benevolence International Foundation. Ultima a fost deconspirată în anul 2002, în urma unui raid la Sarajevo, în care serviciile secrete au găsit corespodență scrisă de mînă între directorul fundației și însuși Osama bin Laden.


Odată cu supravegherea intensă a transferurilor de bani între aceste organizații, practicile lor s-au schimbat, descrie Zarate. A început strategia de strângere de bani cash cu ocazia pelerinajului de la Mecca, ceea ce a făcut aproape imposibilă urmărirea fluxurilor de bani din Arabia Saudită către restul lumii. la fel, activitățile de recrutare s-au schimbat în aducerea bărbaților la Mecca și radicalizarea lor la fața locului, spre deosebire de activitățile din țările de origine.


Pentru că numărul de luptători islamiști plecați în Siria și Irak este foarte mare comparativ cu populația statului Kosovo, autoritățile de la Prishtina au decis să intervină dur împotriva rețelelor. În vara și toamna anului trecut, poliția kosovară a arestat circa 70 de persoane. Fie e vorba despre luptători întorși din Siria și Irak, fie despre imami acuzați de incitare la terorism. 14 imami au fost arestați, între ei se găsește și influentul imam Shefqet Krasniqi din capitală, acuzat, printre altele, de spălare de bani primiți de la organizația Al Haramain. Zarate explică faptul că cea mai utilizată tactică era cea de furnizare de servicii pentru persoane aflate în situații extreme și folosirea sentimentului de recunoștință pentru recrutare ulterioară. Era o schemă perfect acoperită de câștigare de simpatizanți la adăpostul acțiunilor caritabile.


Fondul sărăciei


„Cred că cei care pleacă o fac pentru bani. Majoritatea dintre ei sunt săraci. Fabrica din oraș a fost închisă și nu s-a mai deschis. Foarte multă lume nu are loc de muncă în Kacanik, 80%”, spune Nuredin Zeneli. Sociologii din Kosovo afirmă că sărăcia și lipsa unor perspective de viitor îi împinge pe acești tineri, în majoritate, să caute religia pe post de ultim scut protector. 14 organizații islamice au fost închise, recent, în Kosovo. „Nu făceau decît spălare pe creier”, declara ministrul de interne Bajram Rexhepi, în toamna anului trecut. 


În căutare de locuri de muncă, mulți kosovari au lucrat cu forțele americane la Camp Bondsteel. Salariile erau de vis prin comparație cu venitul mediu din țară. Cînd operațiunile americane din Kosovo au fost reduse, cu precădere după declararea independenței, personalul local s-a mutat să lucreze pentru contractori americani care operează în baze din Irak și Afganistan. E ironic cum oameni din cel mai pro-american stat al Europei ajung să se radicalizeze în baze americane din statele unde operează și ISIS. E cazul lui Lavdrim Muhaxheri, care, după ani de zile lucrați la Camp Bondsteel, a activat doi ani într-o bază americană din Irak. 


Sărăcia, lipsa speranței de mai bine, izolarea prin necesitatea de a obține vize pentru călătorii în Europa - toate acestea fac din Kosovo teren fertil de recrutare pentru tineri dezorientați și ușor manipulabili prin ideologizare sau, pur și simplu, bani. După cum ne spunea, în Prishtina, un oficial din ministerul kosovar de externe, al cărui nume nu îl putem dezvălui, „apropierea foarte lentă de Uniunea Europeană ne expune pericolelor din est. Numai că, pentru noi, estul înseamnă pe de-o parte Rusia și pe de altă parte ISIS”.


Acest articol a apărut, astăzi, și în revista Dilema Veche și a fost realizat cu sprijinul Centrului Român de Politici Europene în cadrul proiectului Connecting with Europe al Open Society Prishtina și British Council.


Citeste mai multe despre   









3854 vizualizari
  • +2 (4 voturi)    
    UE se bazeaza (Joi, 16 aprilie 2015, 12:55)

    Bogdan_100 [utilizator]

    Pe un set comun de valori cu care populatia majoritara in Kosovo nu are nici o tangenta. Chestiunea cu pierderea unui teritoriu e un mic santaj. EU pierde mai mult cu integrarea unor astfel de teritorii decat ar castiga. Nu e nici un paradox intre pro-americanismul oportunist de conjunctura (i-a scapat de Sarbi) si convingerile radicale musulmane (adanc inscrise istoric inca de pe vremea Otomanilor populatia musulmana adusa aici - teritoriu vechi al Sarbilor - fiind fanatizata pentru a da Otomanilor posibilitatea de a controla zona).
  • 0 (0 voturi)    
    Corect e Priştina... (Joi, 16 aprilie 2015, 16:51)

    idsoc [utilizator]

    ...în româna.
    Asta dacă tot e scris articolul cu diacrtice.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version