In Franta, stocarea preventiva a datelor din comnicatii este in vigoare, dar guvernul Valls pregateste supravegherea totala a comunicatiilor francezilor la ordin de premier. De cealalta parte, Germania se straduieste sa reintroduca stocarea preventiva, dupa ce, in 2010, Curtea Constitutionala a declarat proiectul neconform cu Legea Fundamentala.
Big Brother in Germania - Justice is king
Dupa luni intregi de controverse in coalitia dintre conservatori si socialdemocrati, ministrii de interne si cel al justitiei au prezentat, astazi, o foaie de parcurs menita sa reintroduca stocarea preventiva a datelor din comunicatiile nemtilor, relateaza Die Zeit.
Datele din comunicatii telefonice sau online ar urma sa fie stocate pentru o perioada de 10 saptamani. Datele provenite din analiza celulelor de comunicatii - adica cele care permit localizarea unei persoane - ar urma sa fie stocate timp de 4 saptamani. Comunicatiile prin email sunt exceptate de la stocare, dar nu cele prin servicii de mesagerie sau chat. Daca aceste date vor fi puse la dispozitia unei entitati de ancheta decide intotdeauna un judecator.
Intentiile prezentate la Berlin nu reprezinta inca un proiect legislativ. De indata ce documentul va fi elaborat, acesta va intra in dezbatere parlamentara, ceea ce inseamna ca principiile enuntate de ministrii de interne si de justitie pot suferi modificari fie inainte de Bundestag, fie in timpul dezbaterii.
Un punct important al dezbaterii il va reprezenta si stocarea adreselor de IP. Deocamdata, in foaia de parcurs, aceasta este prevazuta la furnizorii de servicii de internet. Motivarea este necesitatea urmaririi comportamentului online in cazul unor infractiuni precum pornografia infantila. Continutul paginilor nu este prevazut pentru stocare.
Prevederile anuntate azi spun ca purtatorii unui secret de serviciu precum medici, avocati sau preoti sunt exceptati de la stocarea datelor lor. Ministrul justitiei afirma, citat de Die Zeit, ca „elaborarea unor profile de personalitate sau de miscare” este interzisa.
Guvernul german mai trebuie, in opinia unor politicieni din ambele tabere, sa elaboreze un catalog de infractiuni care sa stabileasca, in mod clar, cazurile unde se poate cere mandat de accesare a datelor stocate preventiv.
Big Brother in Franta - Supraveghere totala
Adunarea Nationala a Frantei a primit spre examinare, luni, 13 aprilie, un proiect de lege care, conform intentiilor guvernului condus de Manuel Valls, e menit sa confere un cadru legal activitatii serviciilor secrete. Documentul reduce insa dramatic controlul justitiei in situatii exceptionale, scrie FAZ.
Legea supusa dezbaterii parlamentului prevede ca toate comunicatiile francezilor sa poata fi interceptate de serviciile secrete, fara mandat judecatoresc si doar la ordinul premierului, daca securitatea nationala e pusa in joc. Definirea termenului de „securitate nationala” este insa extrem de laxa. Printre semnificatiile atribuite notiunii in textul legislativ se numara nu numai prevenirea atacurilor teroriste, ci si „independenta nationala”, „interese de politica externa”, „prevenirea criminalitatii” sau „apararea de violenta colectiva”.
Cu alte cuvinte, serviciile secrete ar putea primi mandat de la premier sa intercepteze toate comunicatiile francezilor in orice situatie, argumenteaza FAZ.
In Franta, stocarea preventiva a datelor de comunicatii este in vigoare. Serviciile secrete pot asadar verifica cine cu cine, de unde si catre unde, cat timp si cand a vorbit la telefon, a trimis sms-uri sau e-mail-uri. Pe viitor, furnizorii de servicii de internet vor fi obligati sa coopereze si ei.
Singura instanta de control prevazuta de proiectul legislativ este o asa numita „comisie nationala de control a tehnicii informationale”, care ar trebui infiintata. Aceasta, in termen de 24 de ore de la emiterea ordinului de prim ministru, ar trebui sa verifice documentul. Comisia ar urma sa fie formata din doi deputati, doi senatori, doi membri ai Consiliului de Stat, doi judecatori de la Curtea de Casatie si o „persoana calificata”, scrie FAZ. Consiliul de stat este o entitate care consiliaza guvernul in materie juridica, dar este si instanta suprema in materie de drept administrativ.
Mecanismul de decizie este insa unul complicat. Daca comisia decide ca ordinul nu este motivat, atunci actiunea de supraveghere nu inceteaza imediat. Comisia poate cere Consiliului de Stat sa intrerupa interceptarea, dar pentru ca acesta sa fie chemat la datorie e nevoie de vot in unanimitate in comisie. Numai Consiliul poate apoi decide intreruperea actiunii.
Reactiile in Franta sunt impartite. Ecologistii vorbesc despre „era dictaturii digitale” si infiintarea unei „politii politice”. Conservatorii sustin demersul. Cinci companii furnizoare de servicii de internet ameninta cu mutarea severelor in strainatate, daca aceasta lege va fi adoptata, relateaza FAZ.
Istoria legii Big Brother in Germania si jurisprudenta europeana
In 2008, Germania adopta, in urma atentatelor de la Madrid, din 2004, si de la Londra, din 2005, o lege de stocare preventiva a datelor din comunicatiile cetatenilor sai. Baza legala a demersului o reprezenta directiva UE nr. 24 / 2006. Berlinul decidea sa aplice perioada minima de stocare a datelor prevazuta in directiva, cea de sase luni. Companiile de telecomunicatii erau obligate sa stocheze datele, iar accesul autoritatilor se facea numai pe baza de mandat judecatoresc.
30.000 de oameni s-au alaturat unei plangeri la Curtea Constitutionala de la Karlsruhe, iar aceasta decidea, in 2010, ca legea din 2008 era neconstitutionala pentru ca incalca „secretul corespondentei”. Toate datele stocate pana atunci au fost sterse. Totusi, Curtea nu a constatat ca stocarea datelor in sine era neconstitutionala, ci sublinia ca accesul la date din partea institutiilor statului trebuie sa si mai greu, in ciuda obligatiei de a avea un mandat judecatoresc.
Procurorii si politia ar trebui, de exemplu, sa prezinte o suspiciune motivata a iminentei derularii unei infractiuni grave, precum planificarea unui atentat terorist sau cazuri de pornografie infantila. La munca preventiva a politiei ar trebui sa se prezinte pericolul iminent la adresa unei persoane. Munca serviciilor secrete este, astfel, aproape exclusa de la accesarea datelor din comunicatii, pentru ca ea are loc, in esenta, inainte de comiterea unei infractiuni.
La decizia Curtii din Karlsruhe se adauga si cea a Curtii Europene de Justitie din aprilie 2014. Curtile Constitutionale din Austria si Irlanda inaintasera plangeri in baza articolelor 7 si 8 din Carta Europeana a Drepturilor Fundamentale. Curtea a decis ca Directiva 24 incalca dreptul la respectarea vietii private si pe cel la protejarea datelor personale. Directiva UE nu prevedea obligatia obtinerii unui mandat judecatoresc, printre alte lipsuri constatate.
Dar, verdictul Curtii Europene spune, de asemenea, ca stocarea datelor din comunicatii este legitima daca are ca scop prevenirea criminalitatii grave. Textul deciziei spune si ca, in principiu, metoda este una potrivita pentru acest scop. Ce efecte are atunci decizia Curtii? Statele europene nu mai sunt obligate sa stocheze datele din comunicatii, dar ele pot reglementa prin legi nationale acest domeniu.
2
2
