Ministrul german al Economiei vrea sa-i implice pe cetateni in coplata proiectelor de infrastructura. Comisia de experti a ministerului condus de Sigmar Gabriel (SPD) planuieste o privatizare partiala a infrastructurii germane, relateaza Welt am Sonntag. Prin acest concept de "Fonduri cetatenesti", investitorii privati vor putea sa contribuie la finantarea strazilor, a autostrazilor, a podurilor si scolilor din Germania. La aceste fonduri pot cotiza firme de asigurari, depunatori institutionali, dar si persoane private. Cel mai interesant aspect este ca asiguratorii ar putea intra in combinatie cu banii, dar si cu riscurile cetatenilor asigurati.
Comisia lui Gabriel vrea constituirea de fonduri din parteneriate public-private care sa acopere arii mai mari decat cele existente la nivel local. Sunt vizate proiecte de constructii la nivel regional sau chiar federal. Potrivit informatiilor Welt am Sonntag, obtinute pe baza unui raport intermediar al Comisiei, aceasta ar urma sa propuna infiintarea unei Societati de Infrastructura de Transport, care sa atraga bani privati pentru constructia de autostrazi. "Aceasta se suprapune planurilor ministrului transporturilor, Alexander Dobrindt (CSU)", mentioneaza publicatia citata.
Pentru noi, aceasta inseamna realizarea unui proiect transpartinic, in care social-democratii si crestin-socialii aflati alaturi de crestin-democrati la guvernare, isi dau mana in a plasa inca o parte din costurile publice (oricum finantate din bani publici) in seama investitorului privat. Ceea ce n-ar fi rau, daca acesta ar sti la ce se inhama si ce riscuri se ascund prin plasarea economiilor sau a asigurarilor sale in fonduri pentru mega-proiecte ale caror costuri finale sunt aproape imposibil de prevazut.
Asa s-a intamplat cu disputatul proiect al Garii din Stuttgart, care din cauza protestelor civile s-a tergiversat cativa ani, sau cu mega-esecul de pana acum al noului aeroport din Berlin, a carui inaugurare sta inca in stele. Asa se intampla, in general, cu marile proiecte de infrastructura in care costurile initiale sunt pe parcurs cu mult depasite, din varii motive. Cu acest gen de experienta se loveste si Germania, cum se loveste si Romania, intr-un mod fatal si pagubos doar pentru investitor si beneficiar, adica pentru cetatean.
Ministrul Transporturilor, Alexander Dobrindt, a declarat pentru Welt am Sonntag ca se vrea "o societate de stat, care sa poata face uz de finantarile private", caci "parteneriatele public-private sunt mai profitabile". El a adaugat ca e vorba de "proiecte in valoare de 15 miliarde de euro". Desigur ca prin atragerea de bani privati in aceste mega-proiecte, guvernul german poate plusa la imginea proprie, evitand noi imprumuturi bancare si cresterea datoriei de stat.
In mod previzibil, industria financiara (bancile si asiguratorii) isi freaca palmele de bucurie la auzul uneui astfel de model de finantare, blagoslovit de guvernul german. Opozitia insa il considera "o subventionare a asiguratorilor", dupa cum s-a exprimat seful de factiune al Verzilor, Anton Hofreiter. "Astfel vor fi salvati si asiguratorii, nu doar bancile, cu banul public", a precizat el.
Si sindicatele vad lacune in planificatele PPP (parteneriate public-private), mai ales in ideea de a aduna capitalul privat intr-un "fond cetatenesc". "Profitorii vor fi posesorii asigurarilor de viata, insa dobanzile vor cadea in seama tuturor platitorilor de impozite", a declarat un reprezentant al sindicatului IG-Metall, opinie citata de agentia de presa Reuters.
Comisia lui Gabriel isi va prezenta raportul final in 21 aprilie. Ideea de baza este evitarea cresterii datoriei de stat a Germaniei, prin promovarea parteneriatului public-privat la nivelul marilor proiecte de infrastructura si atragerea in acest scop de bani privati, de la cetatean. Proiectele nu vizeaza doar infrastructura de transport rutier, ci si retelele de transport energetic sau infrastructura digitala.
