Parlamentul Greciei a esuat luni in ultima incercare de a alege presedintele tarii, ceea ce duce automat la dizolvarea legislativului si organizarea de alegeri anticipate in februarie, anunta Reuters si AFP. Criza politica prelungita ar putea duce, potrivit sondajelor, la victoria partidului radical de stanga Syriza, care vrea sa rupa acordul Greciei cu finantatorii internationali. O victorie a Syriza in anticipate ar avea un impact major asupra intregii Zone Euro, scriu analistii internationali.
De ce se tem pietele si partenerii europeni de victoria Syriza (stanga radicala)? Pentru ca obiectivul populistilor din Syriza este stoparea programului prin care economia Greciei e sustinuta de FMI si Comisia Europeana, care au impus reforme dure la Atena. In urma acestor reforme, economia Greciei s-a stabilizat la nivel macro, dar starea de spirit a populatiei este una negativa la adresa partidelor mainstream, considerate vinovate de starea in care a ajuns tara.
O victorie a partidului Syriza ar putea stopa aceste reforme, cu consecinte imprevizibile asupra economiei nationale, dar si asupra monedei euro. In plus, un succes al radicalilor ar putea da un puternic semnal politic in regiune: Spania e martora ascensiunii unui partid similar (Podemos) in ajunul alegerilor de anul viitor, in Franta tot mai multi cetateni voteaza pentru Frontul National (extrema dreapta, anti-UE).
Syriza conduce in sondajele de opinie citate de Reuters, chiar daca avantajul sau fata de restul competitorilor politici s-a diminuat in ultimele saptamani. Liderul partidului, Alexis Tsipras, a adoptat un ton mai moderat in ultima perioada in incercarea de a da asigurari partenerilor europeni. El a spus ca va pastra Grecia in zona euro (mare schimbare de optica fata de precedentele sale pozitionari) si ca va negocia cu finantatorii internationali o terminare a programului de bailout in valoare de 240 miliarde euro, in locul unei intreruperi unilaterale a pachetului de ajutor. Tsipras si-a mentinut insa promisiunea de a desfiinta unele masuri de austeritate, precum scaderea salariului minim, concedirea functionarilor si vanzarea proprietatilor statului.
Stavros Dimas, esec la prezidentiale / Foto: CE
O prima reactie a pietelor la esecul de luni s-a inregistrat pe Bursa din Atena, unde principalul indice a scazut cu 10% dupa aflarea vestii ca unicul candidat la presedintia tarii, fostul comisar european Stavros Dimas, nu a strans cele 180 de voturi necesare.
Votul neconcludent din Parlament a aratat si diferentele majore intre factiunile parlamentare, apelul premierului Antonis Samaras pentru votarea lui Stavros Dimas ca presedinte fiind inutil.
10
4
