Presedintele belarus Aleksandr Lukasenko a sosit duminica la Kiev, in timp ce autoritatile ucrainene si rebelii prorusi au dificultati in a ajunge la un consens privind data inceperii negocierilor de pace in Ucraina, asteptate in capitala belarusa, anunta Mediafax. Potrivit unor surse din cadrul puterii ucrainene, citate de AFP, Lukasenko, oaia neagra a occidentalilor, ar urma sa ceara Kievului sa il ajute sa se apropie de Europa, pentru a lua distanta de Rusia, din ce in ce mai izolata.

Lukasenko va fi primit in cursul dupa-amiezii de omologul sau prooccidental Petro Porosenko. Nicio conferinta de presa nu este prevazuta in cadrul acestei vizite scurte.

Aceasta are loc in ziua evocata pentru negocierile intre reprezentantii ucraineni si rebeli la Minsk pentru relansarea procesului de pace in estul rebel al Ucrainei, unde au murit peste 4.700 de persoane in opt luni de conflict.

Data a fost avansata de presedintele Porosenko, presat de Occident care vrea ca negocierile sa progreseze.

Protagonistii nu au reusit insa sa confirme aceasta data, nici chiar sa avanseze una, in pofida organizarii unei videoconferinte vineri.

"Nu exista nicio informatie noua in ceea ce priveste data intalnirii de la Minsk", a declarat duminica pentru AFP Denis Pusilin, reprezentant al Republicii autoproclamate Donetk (DNR).

"Pentru moment, nici macar nu este clar daca este vorba despre o intalnire la Mink sau de o (noua) videoconferinta", a subliniat Vladislav Deinego, reprezentantul Republicii autoproclamate Lugansk (LNR).

Germania, principalul mediator european in criza ucraineana, a subliniat in mai multe reprize in aceasta saptamana importanta unei intalniri "fizice" intre rebeli si Grupul de contact format din reprezentanti ai Ucrainei, Rusiei si OSCE.

Dupa un apel in acest sens al sefului diplomatiei germane Frank-Walter Steinmeier, vineri, la Kiev, cancelarul Angela Merkel a abordat dosarul in cadrul unei discutii telefonice avute sambata cu Porosenko.

"Este crucial sa se organizeze intalnirea" de la Minsk pentru gasirea unui acord privind zona tampon de-a lungul liniei de front, "stabilirea unui plan de retragere a trupelor si eliberarea ostaticilor", a declarat presedintia ucraineana intr-un comunicat despre aceasta discutie.

Principalul punct de dezacord este solicitarea separatistilor ca Kievul sa reia finantarea zonelor rebele, intrerupta la jumatatea lui noiembrie.

Kievul cere in schimb sa fie anulate rezultatele votului separatist din noiembrie in cele doua republici autoproclamate, care in opinia sa au subminat acordurile de pace incheiate la 5 septembrie in capitala belarusa.

In pofida intarzierii negocierilor, noul armistitiu instaurat la 9 decembrie in estul Ucrainei continua sa fie respectat la nivel global.

"Nu au fost morti in randul militarilor ucraineni in cursul ultimelor 24 de ore", s-a felicitat duminica un purtator de cuvant militari, Andri Lisenko, anuntand patru raniti.

In timp ce vizita presedintelui belarus la Kiev va fi urmata luni de cea a omologului sau kazah, un oficial ucrainean a declarat pentru AFP ca cei doi oameni politici, aliati traditionali ai Moscovei, ar incerca de acum sa isi faca din liderii prooccidentali ucraineni avocatii lor in Occident.

Lukasenko si Nazarbaiev "au simtit slabiciunea lui (Vladimir) Putin" si vor ca "Ucraina sa ii ajute sa isi amelioreze relatiile cu Europa", a declarat pentru AFP acest oficial sub acoperirea anonimatului.

Potrivit unor experti, liderii celor doua foste republici sovietice se tem de o agresiune rusa impotriva tarii lor dupa anexarea de catre Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea in martie si sustinerea acordata rebelilor in conflictul armat din estul Ucrainei.

Evenimentele din Ucraina au declansat cea mai grava confruntare politica de la sfarsitul Razboiului Rece intre Occident si Rusia, afectata de sanctiunile occidentale care au provocat deja o criza monetara grava.