​In Kosovo, unde peste 90% din populatie este de religie musulmana, favorizarea barbatilor in cazurile de mostenire este adesea asociata cu Islamul sau cu Kanun-ul, un stravechi cod. Totusi, in Balcani, aceasta practica trece dincolo de politica sau religie. Un reportaj de Jeta Abazi Gashi pentru Balkan Investigative Reporting Network.

Lupta pentru dreptul la mostenire nu e usoaraFoto: Balkan Investigative Reporting Network

Sotul, Nexhat, si cei patru copii au fost omorati de politistii sarbi sub ochii lui Shyrete Berisha, in timpul conflictului din Kosovo. Cel mai mic dintre copii nu avea nici doi ani, iar cel mai mare mai avea doua luni pana sa implineasca 16 ani. Shyrete a fost impuscata in stomac. Au crezut-o moarta si au incarcat-o intr-un camion, alaturi de cadavrele altor 50 de albanezi din Kosovo, ucisi in sud vestul provinciei, in orasul Suhareke, pe 26 martie 1999.

Singurii supravietuitori ai masacrului - Shyrete impreuna cu doua rude de-ale sale - s-au salvat sarind din camionul in miscare. Pe atunci, Shyrete nu-si imagina ca mai avea ceva de pierdut pe langa sot, doua fiice si doi fii. De atunci insa, si-a pierdut si casa in care locuiau impreuna.

Casa era a socrului sau. Dupa razboi, povesteste ea, soacra ei i-a spus: “La ce-ti mai trebuie casa? Au fost ucisi cu totii. Acum e casa noastra”.

Povestea lui Shyrete ilustreaza in modul cel mai grav o problema care persista in Balcani, chiar daca - de obicei - intr-o forma mai putin dramatica: discriminarea femeilor care sunt impiedicate sa-si exercite dreptul la mostenire.

In aceasta societate patriarhala, proprietatea si bunurile sunt mostenite adesea pe linie barbateasca, excluzandu-le pe femei chiar daca ele au dreptul legal la mostenire.

Autoritatile si activistii incearca sa schimbe aceasta atitudine prin campanii publice, iar femeile se lupta in instanta pentru drepturile lor. Se izbesc de insa de rezistenta celor ce apara traditia si sunt nemultumite de o justitie lenta si supraaglomerata.

Shyrete spune ca barbatii din familia Berisha au ajuns la un acord verbal in 1997, cu privire la impartirea proprietatii. Nexhat obtinuse o parte dintr-o casa mare, in care locuia cu familia sa. Cealalta parte, ii revenise fratelui sau, si, ulterior, fiului acestuia.

Si totusi, dupa razboi, cand s-a intors acasaa, Shyrete a gasit usa incuiata. Iar familia sotului a refuzat sa-i dea cheile.

Cu ajutorul organizatiilor internationale, Shyrete a fost ingrijita in strainatate in urma ranilor si traumelor suferite. Acum traieste in Germania. S-a reintors in Kosovo insa, in acest an in iunie, pentru a demara un proces la tribunalul din Suhareke, ca-si recapete casa.

Acest articol, care poate fi citit in continuare aici, a fost realizat in cadrul programului Bursa pentru Excelenta in Jurnalism, cu sprijinul Fundatiei Erste si a Fundatiei pentru o Societate Deschisa, in colaborare cu Balkan Investigative Reporting Network.