Din cartierele de imigranti din suburbiile pariziene, trecand prin birocraticul si ploiosul Bruxelles si pana in inima industriala a Germaniei, vechiul demon al antisemitismului a revenit in Europa in aceasta vara. "Moarte evreilor!" s-a strigat la mitingurile organizate de protestatari pro-palestinieni in Belgia si Franta. "Gazati evreii!", s-a strigat la un protest similar organizat in Germania. Cele mai urate amenintari au fost depasite insa de acte de violenta: 4 oameni au fost impuscati mortal, in luna mai, la Muzeul Evreiesc din Bruxelles. Incidentele din ultima vreme reprezinta un semnal de alarma in legatura cu o Europa aflata in schimbare si ridica intrebarea daca mai este Europa un continent sigur pentru evrei, potrivit unui comentariu New York Times.
O farmacie detinuta de o familie de evrei in suburbia pariziana Sarcelles a fost distrusa, in luna iulie, de tineri care protestau impotriva campaniei militare din Fasia Gaza. In Germania, o sinagoga din Wuppertal a fost atacata cu bombe incendiare. Un evreu suedez a fost batut cu o teava de fier. Iar lista poate continua.
Incidentele din ultima vreme reprezinta un semnal de alarma in legatura cu o Europa aflata in schimbare si ridica intrebarea daca mai este Europa un continent sigur pentru evrei.
Numarul evreilor care migreaza spre Israel este in crestere, chiar daca deocamdata este, per total, modest. Exista in Europa si zone locuite de musulmani, unde evreii nu indraznesc sa calatoreasca.
Exista voci care se tem ca aceasta miscare anti-evreiasca se insinueaza usor in curentul european si submineaza consensul de dupa razboi, "eliberand" antisemitism. Marea intrebare este daca se produce intr-adevar o schimbare in societate.
"Europa moderna se bazeaza pe oprirea a ceea ce s-a intamplat in cel de-al doilea razboi mondial. Iar astazi, 70 de ani mai tarziu, se striga
Liderii francezi au condamnat ferm violentele recente, iar cancelarul german Angela Merkel a condus, luna aceasta, un miting impotriva anti-semitismului la Berlin, transmitandu-le germanilor urmatorul mesaj: "Este de datoria noastra nationala si civica sa luptam impotriva antisemitismului".
Europa a mai vazut proteste si izbucniri anti-semite ori de cate ori conflictul israeliano-palestinian a reizbucnit, asa ca unii analistii vad in incidentele din aceasta vara doar un episod ciclic care va disparea. Altii au aratat ca numarul incidentelor anti-semite din Franta, spre exemplu, este mult sub numarul celor inregistrate in anii 2000.
In paralel insa, sprijinul european pentru cauza palesiniana si criticile impotriva Israelului s-au intarit, astfel ca multi evrei vad o neclaritate intre a fi anti-Israel si a fi anti-evreu.
Intr-o Europa in care populismul castiga teren pe fondul austeritatii fiscale, unii evrei vorbesc despre izolare politica. Multe partide politice de stanga sunt sunt anti-Israel. Multe partide de dreapta, unele cu origini anti-semite, sunt extremiste si virulent anti-imigratie.
Chiar si in randul celor inclinati sa condamne rasismul de orice fel, lupta anti-semitism nu mai este vazuta ca o prioritate, evreii fiind perceputi ca o categorie privilegiata in comparatie cu musulmanii si alte minoritati care se confrunta cu discriminarea.
3
6
