Henry Kissinger, fost consilier de securitate nationala si fost secretar de stat pentru presedintii americani Nixon si Ford, ofera publicatiei Wall Street Journal motivele pentru care disciplina geopolitica mondiala, care si-a avut radacinile intr-un amalgam de concepte occidentale, dar au fost adoptate de regiuni care nu au crezut cu adevarat in ele, a ajuns intr-un punct critic: statele nu traseaza legitimitatea pe baza unor strategii solide, globalizarea se realizeaza la nivel economic, dar nu si politic, iar cei mai puternici oameni nu comunica eficient, citeaza Mediafax.

Libia se afla in razboi civil, armatele fundamentaliste construiesc califate pe teritoriul Siriei si al Irakului, iar tanara democratie a Afganistanului este pe punctul de a se prabusi. La toate acestea se adauga reaprinderea tenisiunilor cu Rusia si o relatie cu China impartita intre promisiuni de cooperare si incriminarea publica. Conceptul de ordine mondiala care a stat la baza erei moderne se afla intr-un moment critic.

In cautarea retetei pentru ordine mondiala au fost prescrise timp de multa vreme aproape exclusiv concepte ale societatilor occidentale. Dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, SUA dispuneau de o economie si o siguranta nationala puternice, avand profilul ideal pentru a deveni lider international si pentru a adauga o noua dimensiune. SUA, o natiune formata explicit pe ideea guvernarii libere si reprezentative, si-au pus evolutia pe seama libertatii si a democratiei, care ar avea abilitatea de a savarsi pacea legitima si de durata. In viziunea europeana traditionala asupra ordinii, oamenii sunt prin natura lor competitivi, la fel ca si statele.

Pentru a tine in frau efectele provocate de ciocnirile de ambitii interumane si interstatale, Europa s-a bizuit pe un echilibru al puterii si pe oameni de stat rationali. Viziunea generala americana ii considera pe oameni chibzuiti, receptivi la compromisuri si cu simtul realitatii. Raspandirea democratiei a reprezentat astfel tinta primordiala pentru ordinea internationala. Pietele libere ar pune in valoare indivizii, ar imbogati socie￯tatile si ar inlocui rivalitatile internationale obisnuite cu interdependenta economica.